Category Archives: intamplari neplacute

Despre convietuirea necivilizata (post dedicat firmei Best Letter Courier)

Best Letter Courier e o firma de curierat. Daca ne luam dupa site (numar foarte mic de vizitatori, aspect neingrijit, date de contact incomplete), e o firma fantoma. Si totusi, se pare ca exista, fiindca acum trei zile ne-au blocat strada. La modul asta:
Best Letter Courier 02

Continue reading

Despre sinucidere si Romtelecom (din nou)

Am internet prin Romtelecom. Clicknet. Acum 3 saptamani si ceva am vrut sa schimb abonamenul si sa trec pe Clicknet Power. Doamna de la relatii clienti mi-a spus ca il pot schimba, dar imi trebuie un modem nou si ei nu il au acum in stoc, sa incerc saptamana viitoare (10 minute wait + actual call = 3 euro si ceva pe Vodafone).

Continue reading

Muzica de inmormantare (sau priveghi)

Probabil unii oameni vor ajunge aici cautand asa ceva, asa ca trebuie sa le oferim macar un link. 🙂 In postul asta e vorba insa despre o nedumerire. Pe scurt, n-am inteles de ce au urlat lautarii (live si din boxe) in ultimele doua nopti pe straduta noastra.

Nu conteaza ca au cantat manele (in paranteza fie spus, nici nu stiam ca exista manele potrivite pentru priveghiuri; se pare ca exista). Nu simpatizam cu “miscarile anti-manele”. Nu ne plac toate genurile muzicale, unele chestii ni se par de prost gust s.a.m.d., dar asta nu e un motiv pentru a cere sa fie interzise. Avem, in schimb, o problema cu oamenii care vor sa ne oblige sa ascultam muzica pe care o asculta ei. Mai ales la 2 noaptea.

Ok, a murit cineva. De obicei, daca persoana care a murit ti-a fost apropiata, vrei sa-i pastrezi o amintire frumoasa. Si atunci, de ce te-ai apuca sa faci chestii care sa-i determine pe oamenii din jurul tau sa injure printre dinti si sa-ti blesteme mortul, fiindca nu se pot odihni din cauza ta?

Inca o poveste. De data asta, una adevarata.

Povestea e asa. Stateam intr-o garsoniera dintr-o casa cu doua etaje din Cotroceni. Nu exista asociatie de locatari si nici administrator. Singurele cheltuieli comune erau cele cu apa rece si gunoiul. Vreo doi ani m-am ocupat de treaba asta, dar doamna B. J., una dintre vecine, nu platea niciodata nimic. Pe langa asta, rupea sistematic afisele cu sumele platite. Probabil o deranja sa vada cum ii creste datoria, datorie pe care o acopeream eu din banii mei.

Continue reading