Category Archives: faze

Plus o amintire

Nu a noastră, ci a altui cuplu. Un fel de bloggeri, dacă vreți – de Crăciun își făceau câte o poză, o transformau în carte poștală și o trimiteau la prieteni. Au început în 1900 și au ținut-o așa până în 1945.

Cică: “The final picture in the series shows Anna all alone – no tree, no presents. Richard had died in August of that year. And even though Anna lived another five years, the series stops here.”

Poate o să facem și noi așa. Sau altfel. Mai vedem.

Ah, poate vreți să vedeți pozele? Nu-s toate, dar asta e.

Altă istorie

Mimi plecă într-un schimb de experiență. Un an în Suedia. Soțul ei rămase acasă cu doi copii. După un an, Mimi se întoarse cu burta la gură. Însărcinată cu gemeni.

Acasă, soțul o aștepta alături de o iubită mai tânără. Gravidă și ea.

Pe aceste căi ocolite au ajuns ei să înțeleagă problema suprapopulării planetei.

G5m, un țepar de pe Olx

Azi am fost până în Titan să mă întâlnesc cu un nene care vindea, cică, un telefon. “Impecabil”, chiar dacă utilizat. Așa zicea anunțul:

image

L-am întrebat când l-am sunat dacă are vreo zgârietură pe ecran. Mi-a zis că nu, că pozele puse la anunț sunt reale. I-am spus că pozele nu sunt foarte clare și de aia întreb. Mi-a spus că nu-i nici o problemă.

Ne-am înțeles să ne întâlnim la 7 și jumătate, dar să-l mai sun la 7, ca să fie totul ok. Îl sun la 7 fix. Ieșisem deja din casă, nu știam cat fac cu metroul și nu voiam să întârzii. Îmi spune că nu mai poate veni la și jumate, mutăm la 8 fără un sfert. Ajung la locul faptei înainte de 7:30, aștept etc.

La 8 fără un sfert vorbim la telefon. Zice că mai întârzie 10 minute, că e prins în trafic. Îi spun că nu e o dramă și că îl aștept. La 8 îl sun și îi spun că mă tem să nu fie vreo încurcătură cu locul de întâlnire. Zice că ajunge în 3 minute.

Apare pe la 8 și 10. Îmi arată telefonul. Are câteva zgârieturi pe display. Vizibile cu ușurință și extrem de supărătoare.

Izmenele

Vasile făcuse pe el. Fiindcă băuse. Ieșit din cârciumă la aer răcoros, începuse să se mai trezească și să realizeze situația. Se băgă într-un gang mai ferit și reuși să își scoată de pe el izmenele murdare de rahat. Când să le arunce într-un colț, un om care stătea acolo dădu să iasă prin gang.

Vasile ieși pe stradă. Pe stradă era plin de lume. Izmenele miroseau, omul care ieșise după el din gang striga ceva în urma lui. Oamenii comentau și arătau cu degetul înspre izmene. Până să ajungă la un coș de gunoi, lumea era strânsă în jurul lui.

În acel moment, mintea încețoșată de alcool a lui Vasile produse o idee extraordinară. Iar el apucă izmenele de un crac și începu să le fâlfâie deasupra capului, ca pe un drapel, strigând cât îl ținea gura: “Libertate, libertate!”. În acest timp, din izmenele devenite drapel săreau picățele de rahat pe toți cei din jur.

Sfârșit.

P. S. Nu ne-am gândit la nimic politic când ne-a venit ideea pentru povestea asta. Dar dacă vreți neapărat o interpretare politică, probabil vă puteți gândi la marșul antenelor.

Planuri de viitor

Ne-am hotărât. Dacă iese Ponta, ne facem asistați sociali. Nu plecăm nicăieri. Uite-așa, de-ai dracului! De ce să scape de noi Ponta și ai lui? E suficient să plecăm și să nu mai plătim bani în România? Nu. Ne dăm demisia, ne luăm copiii și ne mutăm undeva prin Moldova. Cerem ajutoare, pensie pe caz de boală, mergem zi de zi prin spitale, ne facem casă din bălegar și paie și o inundam singuri din greșeală și dupa aia cerem ajutor de la stat și tot așa. Și mai facem 15 copii, după care îi lăsăm pe toți în grija statului. O să avem nevoie de atâtea ajutoare sociale încât n-o să mai rămână pentru nimeni altcineva.

Iar apoi ne apucăm să-i asurzim pe toți pensionarii din vecini cu manele. Le furăm la toți pensiile și le ardem, să vedem cum le protejează Ponta pensiile. Iar noaptea ne ducem pe furiș la toți bețivii care l-au votat pe Ponta și le bem noi toată băutura. După aia îi pândim pe ăia care au zis că se pișă pe dreptul de vot și îi stropim în ochi cu zoaie de melci zborșiti. Până ne bagă la închisoare, unde o să stăm tot pe banii statului și o să facem sute de plângeri și o să dam statul in judecată și o să facem scandal în presa internațională fiindcă nu suntem lăsați să creștem melci in închisoare.

Nu, nu plecăm. Murim cu ei de gât, băgăm toată România în faliment și tot nu plecăm.