Nu cred ca filosofii ar trebui sa sa planga de faptul ca filosofia nu mai este regina stiintelor. Probabil asta nu se va mai intampla niciodata, pentru ca timpurile sunt altele. As vrea sa vad o luare de pozitie a unui filosof legata de moralitate, etica, politica, in legatura cu ce se intampla in spatiul public romanesc, dar asta nu se intampla.
Continue reading
“[…] Incepem un an nou universitar; ce vor face studentii, stiu multi: invata. Unii invata mai bine, altii mai putin, dar, o marturisesc cu placere: toti invata. Unii inteleg mai repede, altii mai incet, dar, iarasi vreau sa remarc cu placere: isi bat capul cu studentii si profesorii, si asistentii, si rectorul, si decanul, si organizatia de baza, si U.T.C.-ul, toti isi bat capul sa-l invete pe student. Nu e de mirare ca reusesc. Mai bine, mai mediocru, cum ii taie capul, dar merge.
Ma calca pe nervi oamenii care vorbesc tare in public. De fapt nu ma calca doar pe nervi. Imi dau,… asa,… o stare de stupefactie. Incerc de fiecare data sa inteleg cum de nu-si dau seama ca i-ar putea deranja si pe cei din jur – “Sa fie unii oameni chiar atat de prosti? Wtf!?”
Azi am gasit o explicatie.
Am niste prieteni care stau la curte, in Bucuresti. Dintr-o curte alaturata ii aud tot timpul pe vecini cum urla (la propriu) la copil. Uneori il injura. Se gandesc ca e posibil sa-l si bata.
Acum, daca nu ai un copil, ai putea zice: “e copilul lor, curtea lor, fac ce vor, n-am dreptul sa ma bag”. Daca ai, poti sa simti ca ai un fel de responsabilitate. Nu doar fata de copilul tau, ci si fata de alti copii. E nashpa ca un copil sa fie tratat asa, indiferent al cui e.
“Ce putem sa facem?” – m-au intrebat prietenii mei.
La Universitatea din Bucuresti s-au inscris pana acum vreo 3.400 (sursa aici). Se fac inscrieri in perioada asta si la alte facultati, dar nu stiu care e numarul de inscrisi. De fapt, m-am uitat pe sarite pe cateva site-uri de facultati si universitati si am vazut ca informatia asta nu e facuta publica. Oare de ce?
I mean, ar fi o informatie utila pentru cei care vor sa se inscrie la o facultate si inca mai oscileaza intre cateva alternative. Sau chiar daca m-as fi inscris undeva, poate as vrea sa stiu cati s-au mai inscris. Asa, de curiozitate. Secretariatele facultatilor au informatia asta si nu-i mare lucru sa puna cineva cateva cifre pe net.
Si atunci?
“Imi place, de asemenea, sa-l intreb pe unul din multimea oamenilor in varsta:
Ai ajuns la capatul vietii, o suta de ani si mai bine apasa pe umerii tai. Hai, intoarce-te inapoi si fa-ti socoteala. Vezi cat timp ti-a mancat creditorul, cat iubita, cat regele, cat clientii. Gandeste-te cat timp ti-au luat certurile cu nevasta, pedepsirea sclavilor, de cate ori ai cutreierat orasul in lung si-n lat pentru felurile indatoriri mondene. Adauga bolile pe care ni le facem adeseori cu mana noastra, pune la socoteala si timpul folosit fara rost: o sa vezi ca ai mai putini ani decat numeri.
Aceasta este ultima noastra intalnire virtuala. Voi vorbi un pic despre valori si despre sensul vietii.
Ca de obicei, nu va propun raspunsuri la problemele pe care si le-au pus filosofii. Asta nu inseamna, insa, ca e neaparat vorba despre intrebari care nu pot primi un raspuns, fie si provizoriu. Dar in cazul problemelor filosofice e important sa cauti raspunsurile si sa le gasesti pe cont propriu. Iar eu am incercat sa va ofer doar o harta pentru astfel de explorari.
Unii filosofi au avut contributii stiintifice importante. Exemplele le puteti gasi singuri. De asemenea, unii oameni de stiinta au reflectat asupra propriei lor activitati si asupra altor teme, ajungand la idei filosofice cel putin interesante (si poate si valoroase).
Astazi o sa aruncam o privire asupra catorva teme discutate de filosofi atunci cand s-au gandit la stiinta. O privire sumara si probabil un pic grabita, bineinteles, dar in lipsa careia cred ca e greu sa iti formezi o imagine de ansamblu asupra filosofiei.
Trebuie sa existe o legatura intre pixelii colorati pe care ii vedeti acum si lumea inconjuratoare, nu? Altfel, ce rost ar mai avea sa vorbim sau sa scriem? Noi presupunem de obicei ca intre limbaj si realitate exista o legatura si ca toate cuvintele noastre au un inteles. Asta distinge ceea ce am scris pana acum de o expresie precum “ghdjlk fosm gldkj odsaiufg oiu eoiu”.
In prezentarea de astazi o sa fie vorba despre felul in care au incercat filosofii sa inteleaga in ce consta legatura dintre limbaj si realitate si ce inseamna ca o expresie lingvistica are un inteles.
