Hai sa presupunem ca ne-am pus de acord ca ar trebui totusi sa existe niste ore de educatie sexuala in scoli si ca ar trebui sa fie conduse de specialisti (sau de voluntari care au pregatirea necesara) si ca ar trebui sa inceapa din scoala generala (v. discutia de aici). Problemele cele mai mari abia acum apar. Iata doar un exemplu.
Category Archives: discutie
Ar trebui sa fie obligatorie educatia sexuala in scoli?
Inca nu stim sigur daca nu cumva este deja obligatorie (btw, multumim pentru comentariile de la postul de luni), dar tot se poate discuta despre asta.
Deci, ce credeti, ar trebui sa fie obligatorie educatia sexuala sau nu? Sunt suficiente actiunile societatii civile, ale voluntarilor, sau trebuie alocati si bani publici pentru educatia sexuala? Iar daca da, cine ar trebui sa o faca? Dirigintele, profesorul de biologie, preotul? Sau poate de treaba asta n-ar trebui sa se ocupe Ministerul Educatiei, ci Ministerul Sanatatii Publice? In plus, din ce clasa ar trebui sa inceapa educatia sexuala?
Aristotel, Etica nicomahica – ce-a inteles Gramo (60)
[textul e aici, pagina proiectului e aici, deocamdata avem un pic de recuperat, “lectura” o sa mearga inainte incepand de saptamana viitoare]
Se pare ca am fost pe aceeasi lungime de unda cu Aristotel ultima data. Ziceam ca intre lucrurile pe care le cred oamenii despre stapanire de sine si tarie de caracter exista o contradictie care ar trebui eliminata – oamenii nestapaniti fac lucruri rele stiind, totusi, ca sunt rele. Ceea ce inseamna ca au intelepciune practica. Deci e posibil sa ai intelepciune practica si totusi sa nu te poti stapani, dar asta se bate cap in cap cu opinia ca intelepciunea iti da si stapanire de sine.
Asa ca acum Aristotel trebuie sa explice “cum este posibil ca cineva care judeca corect sa aiba o conduita lipsita de stapanire”. Si asta si face.
Tema de discutie pentru saptamana asta: educatia sexuala in scoli
Ne-am gandit ca daca tot ne dam pe net, am putea si discuta cate ceva. Gen, cate o chestie pe saptamana (daca iese). Daca va uitati dupa Gramo pe Twitter, probabil ca stiti cum am ajuns la tema asta. Daca nu, np.
So, inainte de orice alta chestie, ne-am gandit sa ne informam. Se face educatie sexuala in ro sau nu se face? De la ce varsta se face? E obligatorie sau nu? Exista o programa? Daca da, ce cuprinde? Si cine se ocupa de educatia sexuala? Stiti ceva despre asta?
Un chestionar despre Craciun
Cu cine trebuie sa sarbatorim Craciunul?
- Cu oamenii la care tinem cu adevarat (37%, 60 Votes)
- Cu familia (30%, 48 Votes)
- Errr, trebuie sa-l sarbatorim neaparat? (26%, 42 Votes)
- Toti crestinii sarbatoresc Craciunul impreuna (5%, 8 Votes)
- Cu prietenii (2%, 3 Votes)
Total Voters: 161
Daca n-ati ajuns aseara la mini-conferinta lui G de la Facultatea de filosofie, aveti aici o varianta a ei
LE: Am scos slidecast-ul de pe prima pagina fiindca fisierul audio incepe sa se incarce automat si poate nu doreste toata lumea sa-si ocupe banda cu asa ceva.
My two cents despre povestea cu descifrarea “imaginilor din creier”
Nu, nu exista imagini in creier. E o tampenie sa crezi asa ceva. In cutia craniana e intuneric, iar neuronii nu se coloreaza ca niste mici cameleoni. V-am intrebat acum cateva posturi ce credeti despre rezultatul cercetatorilor japonezi care au obtinut pe un ecran imaginile privite de niste oameni, pornind de la ce se intampla in creierul lor.
Noi ne gandisem la doua lucruri. Primul e legat de scenariile gen “or sa ne citeasca astia gandurile”, iar al doilea e legat de reactiile de tipul “am facut un pas important inainte in intelegerea mintii omenesti”. Sa le luam pe rand.
O provocare la o discutie despre un rezultat din stiintele cognitiei
E vorba despre chestia asta (via Scientific American). Pe scurt, ideea e ca niste oameni de stiinta din Japonia au reusit sa puna la punct un programas de calculator care interpreteaza rezultatele unui fMRI (v. si aici) pe o anumita portiune din creier (in cortexul vizual) si produce ca rezultat imaginile la care se uita posesorul creierului in momentul respectiv (ok, cu un delay de cel putin 12 secunde).
Gramo are niste idei legate de toata povestea asta, dar voiam sa stim mai intai ce parere aveti voi.
(poza e de aici)
Sa citim impreuna – Aristotel, Etica nicomahica (61)
[comentariul la textul de saptamana trecuta o sa apara cu o mica oarecare intarziere; proiectul lecturii Eticii nicomahice e aici]
III
Prima chestiune pe care trebuie s-o supunem examinarii este aceea daca omul nestapanit actioneaza in mod constient sau nu si, daca da, in ce sens este el constient. Apoi, va trebui sa stabilim domeniul in care se manifesta stapanirea de sine sau lipsa ei (adica, daca e vorba de orice fel de placere si durere sau numai de unele bine determinate). Va mai trebui sa stabilim daca omul capabil de a se stapani si cel cu tarie de caracter sunt unul si acelasi sau sunt diferiti. Si la fel va trebui sa procedam si in legatura cu celelalte probleme legate de studiul prezent.
Aristotel, Etica nicomahica – ce-a inteles Gramo (59)
Exista o diferenta intre stapanirea de sine si taria de caracter? Nu e limpede cum stau lucrurile pentru Aristotel, dar eu, cand ma gandesc la un om care n-are stapanire de sine mi-l inchipui repezit, iritabil, impresionabil. E un om care cedeaza usor la toate pornirile. Se enerveaza usor, se intristeaza usor s.a.m.d. Cand ma gandesc la un om fara tarie de caracter, pe de alta parte, ma gandesc la un om care face compromisuri, care cedeaza in chestiuni de principiu. Asa ca mi se pare ca e o diferenta intre cele doua.