Category Archives: curiozitati

Ne ajutati sa ne lamurim cu o chestie?

Intr-un sens, nu conteaza prea mult, fiindca o discutie cu argumente pro si contra pe tema “e o idee buna sa-ti impartasesti viata sexuala pe internet” o poate purta si un cadru didactic universitar cu studentii, in timpul unor seminarii de etica aplicata sau teoria argumentarii sau filosofia sexualitatii (da, exista asa ceva), la facultate si nu pe un blog (si o poate purta, probabil, si un profesor de liceu cu elevii lui).

Dar ne rodea curiozitatea, fiindca, spre deosebire de jurnalistul de la CanCan (vezi aici si aici), noi am presupus ca doar o mica parte dintre cei care vin in Gramo’s World se afla in relatia profesor – student cu unul dintre cei care scriu aici.

In ce fel il stiti pe Gigi Stefanov?

  • N-am avut, nu am (si probabil nu voi avea) o relatie de tip profesor-student cu Stefanov. (76%, 172 Votes)
  • I-am fost student / studenta. (15%, 33 Votes)
  • Am in prezent cursuri / seminarii cu el. (4%, 10 Votes)
  • Probabil o sa-i fiu student / studenta. (3%, 7 Votes)
  • I-am fost profesor / profesoara. (1%, 3 Votes)

Total Voters: 225

Loading ... Loading ...

Hainele, banii, cheile

Sa ne inchipuim ca Vasile gaseste un bilet dimineata pe masa, cu cuvintele astea. Biletul ar putea insemna: “Sa nu uiti sa duci hainele la curatat! Sa nu uiti sa iei si bani! Si ai grija sa nu-ti uiti cheile!” Sau ar putea insemna: “Ti-am lasat hainele acolo unde sunt banii, iar cheile sunt tot acolo.” Sau: “Vezi ca ai un interviu de angajare la Coca-Cola HBC!” Sau diverse alte lucruri (va puteti gandi si voi la tot felul de variante, daca aveti chef).

Totusi, textul de pe bilet n-ar putea sa insemne chiar orice, right? Ceea ce inseamna (poate) ca, dincolo de toate interpretarile, textul are un inteles. Dar atunci, care e intelesul lui? Ar putea fi sirul asta de cuvinte – “hainele, banii, cheile” – un gand? Lui Vasile i-ar putea trece exact asta prin minte seara, inainte de culcare. Otoh, un sir de cuvinte inca nu imi spune ceva, in felul in care imi spune ceva o propozitie… Cum ar putea fi un gand?

Nu stii ce forma de exprimare artistica ti se potriveste? Well,… ai incercat sa te joci cu scanerul?

Isi mai aduce aminte cineva de postul asta? Tocmai ne intrebam, zilele astea, ce am mai putea face cu scanerul, cand ne-am adus aminte de el. Si de alte chestii (am mai avut la un moment dat niste idei, am taiat fotografii, am aranjat fragmentele, le-am scanat s.a.m.d.)

Asa ca ne-am hotarat sa nu renuntam la scaner si sa inventam o noua arta. Cel mai plauzibil nume pentru ea era “Scanner Art”. Long story short, dupa aia am vazut ca exista asa ceva. Exista si leading figures in scanner art, cum ar fi Marsha Tudor, si site-uri dedicate, si reactii pe bloguri si multe altele.

Dar intrucat Gramo nu tine la originalitate cu orice pret, iar ideea chiar ni s-a parut misto, ne-am hotarat sa facem cateva experimente. Cand o sa fim multumiti de rezultate, vi le aratam. Cine stie, poate o sa prinda si asta, asa cum a prins si ideea cu photowalking-ul.

Situatia invatamantului romanesc – anul scolar 1983-1984

Daca vreti sa vedeti ce ne-a frapat la harta asta, trebuie sa dati click pe poza:

Sursa imaginii: Atlas geografic – Republica Socialista Romania, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1985.

LE: Da, era vorba si despre cat de multe licee industriale si facultati tehnice erau pe vremea aia, dar si despre altceva. Din coltul din stanga sus reiese ca erau in total vreo 174,5 mii de studenti si 13,5 mii de profesori. Ar veni cam un prof la 13 studenti. Acum in invatamantul universitar (incluzand si facultatile particulare) raportul e mult mai prost – un prof la 22 studenti (sursa aici).