Category Archives: amintiri

A trecut un an de cand scriu pe blogul asta!

Ce-am mai facut intre timp? Pai,… benzi desenate, o povestire de tip visual novel, un desktop, mindmaps, paine, un concurs de writting, un amv, o panorama virtuala, muzica si poze.

Am terminat seria posturilor despre comentatorii de pe bloguri, am terminat impreuna al doilea CD cu Habarnam, am avut o saptamana a viselor (luni, marti, miercuri, joi, vineri, sambata n-am scris, duminica), am continuat sa citesc din cartea lui Aristotel si v-am propus diverse jocuri si discutii.

Uneori am scris despre lucruri care mi se par interesante, iar la un moment dat am trecut de la blogging la lifestreaming.

Un post asemanator cu asta e aici. Daca mai vreti sa vedeti, pe fuga, cateva chestii aparute mai demult pe blogul asta, puteti scrie “Reruns” in casuta de search.

Un mesaj uitat

6-iulie-2006

Numele meu este SASA S. am 10 ani si o luna.
M-am nascut in MOSCOVA in RUSIA, tatal meu s-a nascut in ROMANIA, mama in RUSIA, ca [si] mine.
Acum traim in ROMANIA.
Tati a avut un accident cu masina asa ca o am numai pe mami si pe sora mea dar el imi e mereu [aproape].
Noi locuim in BUCURESTI, sos. STEFAN CEL MARE, [NR. …] bl. 30, sc. 5, ap. 143, sector 1.
Am trimis acest mesaj cand eram la 2 MAI, la MAREA NEAGRA, stateam la “CASA DOGARILOR” impreuna cu SORA, MAMA si BUNICA.
“Casa dogarilor” se afla la intersectia dintre M. Kogalniceanu si Str. ISLAZULUI. De fapt daca mergi pe strada Islazului o poti gasi.
Deci, cine esti ai aflat cea ce am scris.
SORA MEA TI-A DESENAT CEVA SI EU LA [FEL] PE SPATELE FOII.
UITE-TE NEAPARAT.
SI-TI MULTUMESC CA AI GASIT MESAJUL!

Iar originalul arata asa:

Continue reading

Visul al patrulea (de azi-noapte)

Dormeam, deci, si visam ca stau intr-o mansarda undeva cu o iesire catre o terasa uriasa si m-am trezit dimineata, aveam pantaloni de trening si un tricou sau ceva de felul asta si am iesit pe terasa si mi-era sete si n-aveam apa in mansarda in care locuiam, asa ca am plecat pe terasa si pe undeva pe la capatul terasei era o usa si am intrat pe ea si am ajuns intr-o alta cladire, parea un soi de hotel, dar putea foarte bine sa fie si o firma si am intrat pe acolo, era un hol, am mers o bucata pe holul ala si dupa aia am gasit un aparat din ala de apa cu pahare de plastic si mi-am turnat un pahar de apa si l-am baut si degeaba, ca tot mi-era sete, era ca si cand n-as fi baut nimic si dupa aia cred ca am facut legatura cu alt vis pe care l-am avut mai demult in care beam suc de portocale dintr-o sticla si nu simteam nici un gust si nici nu simteam gustul portocalelor si nici nu simteam lichidul, adica se golea sticla, dar eu nu simteam nimic si tot imi era sete si la faza aia m-am trezit si mi-am dat seama ca chiar mi-e sete si m-am linistit dupa ce am baut niste apa, cam ca atunci cand visezi ca faci pipi si chiar iti vine sa faci si daca esti mic ti se poate intampla sa faci si in vis si in realitate, dar la faza cu setea nu merge sa bei lichide in vis, tot ti-e sete si, cum spuneam, cred ca mi-am amintit intr-un fel, in vis, de visul ala mai vechi cu sucul de portocale, cand a trebuit sa ma trezesc, in orice caz, m-am prins ca probabil sunt intr-un vis si degeaba mi-as mai pune inca un pahar din ala de plastic cu apa si m-am trezit si am baut niste apa minerala, aveam la capul patului si dupa aia m-am culcat la loc si bineinteles ca am visat altceva, dar nu-mi mai aduc aminte ce anume. 🙂

A treia zi – al treilea vis

Al treilea vis a inceput cu o imagine idilica: o plaja insorita. Pe faleza e o casa si incerc sa urc spre ea. Deja e suspect ca ma misc din ce in ce mai incet. Incerc sa merg mai repede si nu reusesc. Ma gandesc ca e un vis. Doar in vis mi se intampla sa ma deplasez asa de incet si sa nu pot face nimic. Totusi, daca imi dau seama ca e un vis, de ce nu imi pot misca picioarele mai repede?

Ma uit spre apa si vad cum cresc valurile. Mai are un pic si ma ajunge. Brusc e furtuna si eu sunt in aceeasi pozitie. Ma gandesc din nou ca e vis, doar in vis pornesc furtunile din senin. Sau poate se intampla si in realitate, dar nu stiu eu.

De cand merg spre casa, fara sa ajung la ea? Daca nu imi dau seama care este timpul actiunii, e vis, clar.

Apa ajunge la mine. Simt ca nu mai pot respira. De ce nu ma trezesc daca e vis? Chiar trebuie sa simt cum e sa ineci si sa mori?

Cateva secunde mai tarziu, m-am trezit. 🙂