Un sefeu

Un om batran plecase sa-si ia pensia, dar pe drum a uitat de ce a plecat de acasa. S-a intalnit in fata aprozarului cu un vecin de la bloc si a stat un pic de vorba cu el despre datoriile de la intretinere, iar apoi a plecat mai departe. In dreptul magazinului de sifoane s-a gandit ca poate a plecat sa umple un sifon, dar a observat ca nu are nici un sifon gol la el, asa ca n-a intrat in magazin.

Continue reading

‘Our dreams’

Nu e ciudat ca oamenii folosesc acelasi cuvant pentru cele mai importante planuri de viitor pe care si le fac, dar si pentru intamplarile care nu tin deloc, de obicei, de vointa lor si prin care par sa treaca uneori atunci cand dorm?

Oare cum au ajuns ei sa vorbeasca asa?

Daca am fi primari…

Nu conteaza in ce oras am fi, ideea e ca am da niste bani pentru o aplicatie pentru smartphones, dublata de o aplicatie de net. In aplicatia de pe net ar trebui sa poti asocia mici mp3-uri (de cateva sute de kb) cu descrieri turistice ale unor locuri din centrul orasului. De un minut, cel mult. Locatiile cu sunete asociate ar trebui sa fie imprastiate pe harta orasului in asa fel incat sa-ti ia cel putin un minut sa ajungi pe jos dintr-un loc “sonorizat” in altul. Iar aplicatia de mobil ar rula in background si, in functie de locul in care te afli, ti-ar incarca automat in casti descrierea respectiva. Enhanced reality, doar ca pe partea de sunet.

Pentru acelasi centru al orasului ar putea fi facute, de fapt, mai multe layere sonore (iar in aplicatia din telefon ai putea selecta intre ele): unul pentru turisti straini, in engleza, altul doar cu informatii de tipul unde esti, ce ai in jur, catre ce te indrepti s.a.m.d., pentru nevazatori, altul cu soundscapes din aceleasi locuri, dar de acum 10 / 30 / 50 de ani s.a.m.d.

Iar aplicatia de net ar trebui sa fie opensource si usor de instalat pe orice site. Iar cea de mobil ar trebui sa fie free si sa se conecteze automat, in functie de orasul in care esti, la serverul pe care sunt fisierele audio ale orasului. S.a.m.d. Lucrurile ar mai putea fi imbunatatite, desigur. Cum vi se pare ideea?

O idee pentru cumparaturile “de ocazie” de pe net

Cum ar fi daca toata lumea ar cumpara de pe net doar de la oameni care pot dovedi ca lucrul pe care il vand e al lor? Nu e vorba de superdovezi. O chitanta, un bon fiscal, un certificat de garantie (chiar si expirat). Oamenii pastreaza de obicei hartiile, mai ales cand cumpara lucruri mai de valoare.

Daca vi s-au furat vreodata chestii, poate n-o sa vi se para chiar aiurea ideea asta. Si chiar daca nu vi s-au furat. Probabil stiti la fel de bine ca si noi ca unele lucruri care se vand pe net sunt de fapt furate. Asa, hotilor o sa le fie ceva mai greu sa-si vanda “marfa” si poate or sa se mai linisteasca. N-ar fi cool?