Cum lucreaza agentiile imobiliare

Am primit astazi peste 10 telefoane de la diferite agentii imobiliare si persoane fizice (majoritatea au fost insa agentii) in legatura cu o garsoniera pe care am inchiriat-o acum 2 saptamani in urma unui anunt pe imobiliare.net. De ce s-au trezit toti acum? Inca nu am aflat. Am si intrebat un agent imobiliar de ce ma suna toata lumea astazi. Care e faza? Nu a avut raspuns.

Insa am cautat pe imobiliare.net si anuntul pe care l-am pus acum mai bine de 2 saptamani era pus astazi de 2 agentii imobiliare exact la fel (atat am gasit la prima cautare, poate or fi mai multe). Am scris clar in anuntul initial “exclus agentii imobiliare”, dupa mai multe experiente neplacute si nu o sa intru acum in detalii.

Ideea e ca mi-am luat numele de Raluca si am sunat sa vad ce zic agentiile despre anuntul cu inchirierea garsonierei mele. Au spus ca garsoniera a fost inchiriata. Acum stau si ma intreb: Este asta o strategie corecta de agatat clientii?

De ce imi folosesc datele sa agate clienti din moment ce eu nu mi-am dat acordul? Si pe deasupra se intelege ca agentiile astea au muncit sa-mi inchirieze mie garsoniera ca apoi sa abordeze pe cineva spunand ca au alte oferte mai bune. Nu e ciudat?

“Virusul percutant al tabloului porno arhetipal”

De aici. Concluzia (“instituția denumită vetust „a face dragoste” a suferit o revoluție de proporții: aduce cu o anticameră dintr-un studio hardcore”) suna cumva ca aici, doar ca la noi nu era pe bune. 🙂

De ce? Fiindca genul asta de reflectii (despre cum vad oamenii sexul, politica, moartea si alte prostii) nu se bazeaza pe nimic. Ganditi-va, prin contrast, ca s-ar apuca unul sa faca speculatii despre rezultatele alegerilor. Daca nu se bazeaza pe nici un sondaj, ce mai conteaza ce spune?

In mod ciudat, cand nu e vorba de alegeri sau de studii de piata, oamenii isi pierd reflexul asta. “Las’ ca stiu eu ce efect are asupra mentalitatii tuturor oamenilor pornografia (sau cutare imagine, film, carte, stire s.a.m.d.) Ce nevoie am de studii, statistici, sondaje, date empirice?”. Well, think again! 🙂

N-avem inspiratie azi :)

Asa ca va propunem un concurs, in trei pasi speciali:
Pasul 1: Deschideti ultimele imagini puse pe photobucket.
Pasul 2: Faceti o captura de ecran si editati imaginea, construind o poveste de genul asta:

Pasul 3: Puneti imaginea undeva pe net (pe imgur, de pilda) si lasati un comentariu cu link-ul.

Premiul vi-l dam in bitcoins, dupa ce facem rost de bani. 🙂

Argumentare si gandire critica (1)

Sistemul e acelasi ca si la celelalte cursuri prezentate aici (Introducere in filosofie si Filosofia religiei). Here we go:

(Click pe butonul “Play“, asteptati un pic sa se incarce prezentarea, iar apoi puteti da click pe More si Full Screen. Inaintati apasand tot pe “Play“.)

Audio:

Cheltuieli de protocol

Stie toata lumea stirea cu cheltuielile de protocol facute in perioada in care domnul Mihai Razvan Ungureanu a fost prim-ministru, nu? Fostul prim-ministru nu a negat ca listele prezentate public ar fi fost pe bune, ceea ce i-a facut pe multi sa nu mai observe ca atacul a inceput fara dovezi concludente, in spiritul jurnalismului romanesc.

Nimeni nu a pus clar intrebarea: “Care e responsabilitatea prim-ministrului vis-a-vis de cheltuielile de protocol?”. Ok, nu a semnat deconturile, iar din ce spune reiese ca nu a beneficiat de ele (avem dovezi sa nu-l credem?). Dar nu ar fi putut sa le solicite? Sau cel putin, daca nu el le-a solicitat, sa le supervizeze, chit ca nu asta e cea mai importanta treaba pentru un prim-ministru?

Jurnalistii trec mereu de la intamplari izolate la generalizari alarmiste – doi ursi au atacat oameni, deci ursii ne-au declarat razboi, urmeaza apocalipsa ursului s.a.m.d. In cazul cheltuielilor de protocol, chiar ar fi fost ok sa trecem dincolo de un singur caz. Pana la urma, ce cheltuieli de protocol sunt ok?

Continue reading →