Postez un text pe care l-am scris acum doi ani si aproape patru lunisoare. As primi cu drag comentarii la el. Here we go.

a ramas stabilit ca mergem sambata la plaja. fara sa mai sun apar la usa Ioanei la ora stabilita. imi deschide, prietenos ca intotdeauna, Marius, sotul ei de cinci ani deja.

Ioana a plecat cu noaptea-n cap la tara, ceva neprevazut, era prea devreme sa ma anunte, oricum locuim la doua strazi distanta, isi cere scuze prin Marius. ma invita sa iau loc, imi ofera un pahar de suc, il beau repede, caldura de afara m-a doborat prea repede. ma intreb daca sa abandonez ziua de toropeala la soare, sa merg singura sau s-o chem pe Dora cu mine, mai schimbam o vorba, trece vremea mai usor. Marius face politicos small talk, conversez si eu cu gandurile aiurea.

printre altele ma intreaba daca n-as vrea sa ma culc cu el.

ma trezesc brusc si il privesc, sa ma asigur cumva ca nu-mi joaca auzul vreo festa. nu, Marius surade. ii raspund amuzata ca nu e-n toate mintile, il gasesc un barbat foarte bine, dar e sotul prietenei mele, colega mea de banca inca din clasa a saptea, cea care stie cam tot ce poate sti altcineva despre mine si de altfel sint intr-o relatie, nu fac sex ocazional, ce Dumnezeu! nu poate fi decat o gluma.
asa sinteti voi, femeile, cine sa va mai inteleaga? nu-ti dai seama ca te contrazici? esti dispusa sa te culci cu mine, dar sunt factori care te impiedica. nu va afla nimeni, va ramane micul nostru secret.

si ce-as avea de castigat din asta? sa n-o mai pot privi in ochi pe Ioana? sa se lase intre noi taceri lungi si drept explicatie sa fiu nevoita s-o mint, sa inventez probleme la serviciu sau o ruda indepartata bolnava? nu, niciodata. ce-ar crede Ioana daca i-as spune ce mi-ai propus?
nu i-ai povesti, ai avea doar de pierdut, chiar daca va cunoasteti de atatia ani, tot pe mine ma va crede, vei pierde prietenia ei, la care tii si la care n-ai renunta pentru un moft, vei pierde si prietenia mea, vei ramane singura intrebandu-te daca ai procedat bine.

nu, nu, chiar nu te inteleg, ii spun si-mi scutur capul ca dupa un gand rau, aprind o tigara si incerc sa inteleg. o parte din mine refuza sa conceapa ca Marius imi face avansuri pe fata, pe de alta parte ma intreb daca totul nu e decat un joc, poate Ioana e acasa, o sa apara razand dintr-o clipa in alta, cine stie ce pariu nebunesc au pus, sigur a mizat pe mine, ca nu voi ceda, are incredere aproape oarba in mine, n-am dezamagit-o niciodata, n-o voi face acum. spun toate astea cu glas tare. asa faci mereu, cu toate femeile care vin la voi in casa?
Marius nu cedeaza nici un centimetru. nu, esti singura cu care port o astfel de discutie si asta pentru ca mi-e clar ca nici unul dintre noi nu e copil, o facem si ramanem piatra de mormant, sau n-o facem si ne oprim aici.

dar ce ai tu de cistigat daca te culci cu mine?
gandesti tare financiar tu. e vorba doar de faptul ca din cand in cand simt nevoia sa schimb registrul, e o chestie de nervi, una e sa faci dragoste cu aceeasi femeie ani de zile si altfel as simti sa ma culc cu tine, o data.

ma vrei o data si atat? in continuare o ploaie marunta imi intuneca gandurile. niciodata nu l-am privit pe Marius ca pe un posibil amant, desi admit ca mi-a placut intotdeauna de el. i-o si spun si revine la ideea de mai devreme cu contrazisul. ma intreb daca de fapt nu e un mare pervers, mi-a mai dat el palme la fund in public si ne-am distrat cu totii, nu parea genul de barbat care sa treaca de conveniente; oare ar trebui sa ma tem ca ma va inghesui intr-un colt?
nu, nu, daca nu ma vrei, n-o sa te am cu forta, nici nu m-am gandit la asa ceva. dar am putea trai amandoi ceva nou, ceva care sa ne alimenteze pe ceva timp.

il privesc perplexa. Marius, nu duc lipsa de sex si stiu foarte bine ca nici tu, ii spun si sint constienta ca obrajii incep sa mi se impurpureze. da-mi te rog ceva de baut. in timp ce strang cu ambele maini paharul aburit de bere, in capul meu se da o lupta in incercarea gasirii unei explicatii si a unei iesiri elegante din situatie. din pacate nu ma pot ridica brusc sa plec, am ajuns cu vorba destul de departe. lasand la o parte prietenia mea cu Ioana, ii accentuez numele, tu pe ce pozitie te situezi? chiar ma faci sa cred ca o inseli in stanga si in dreapta.
pe Ioana o iubesc, ti-am spus adineaori, cu toate astea mi se pare excitant sa ma culc cu altcineva, acea persoana fiind tu. as insela-o, asta ar fi, dar atata timp cat ea nu ar sti si, repet, daca o facem, nu va afla, nu ar avea nici un motiv sa isi faca griji.

daca ma gandesc bine, eu nu m-am culcat pana acum cu nimeni pentru care sa nu am niste sentimente, chiar vagi, si nu-mi veni acum cu contraargumentul ca te plac si asta ar fi de-ajuns. nici exprimarea nu ma ajuta sa ies basma curata, incep sa ma enervez. incerc totusi sa inteleg ce se petrece in mintea lui. oricum, nu sint adepta unei reprize de cinci minute, pa si la revedere.
cine-a vorbit de cinci minute? putem sa stam intinsi si trei ceasuri, daca vrei.

of, nu asta am vrut sa spun. presupunem (presupunem!) ca o facem si pe asta, si-apoi?
si-apoi, daca mai vrei, putem sa repetam istoria.

nu la asta ma refer, daca ne vedem a doua zi in grup si mie mi se nazare sa te sarut?
te abtii.

si daca nu pot? daca eu sunt dintr-un alt aluat, labila sentimental, si ma indragostesc de tine?
ei. daca se ajunge la dragoste, daca ne iubim, eu ma despart de Ioana si tu de G. si care ar fi problema?
care ar fi problema? adevarul este ca in ultimele minute aproape nu m-am gandit la G., am incercat sa teoretizez pe marginea ipotezei si mai mult ma intereseaza ce s-ar intampla cu Ioana. nu. cred ca nu stii cum sa-ti complici viata, altceva nu imi trece prin cap.
nu mi-o complic, o traiesc cum cred eu de cuviinta.

atunci suna cineva la usa. sint destul de rosie pentru orele doua dupa-amiaza, dar caldura va fi alibiul meu in clipa asta. a venit Dan, cu ultimele noutati despre nunta colegilor lor de diseara. imi termin bautura, imi iau geanta de plaja si ma despart de cei doi. discutia mea cu Marius mi s-a parut prea grava, ca sa ma gandesc serios ca acum baietii se amuza pe seama mea. desi nu s-a intamplat nimic, simt ca ma apasa o vina care parca creste cu fiecare clipa. ma gandesc aproape cu groaza ca va trebui sa infrunt privirea nestiutoare a Ioanei si nu am incredere nici in mine, nici in ea, sa deschid subiectul. ma framant ca un condamnat inainte de vreme, voi pastra tacerea, imi spun. regret cumva planurile de astazi, am fi putut sa ne intalnim in oras, n-as fi fost singura cu Marius… aiurea. am fi purtat aceeasi conversatie alta data.

talpile mele ating nisipul ud si o sirena indepartata ma trezeste.

[Vio]