Articolul e aici. Textul ni s-a parut superok, dar unele afirmatii de acolo ar putea sa produca nedumeriri in blogosfera.
Raluca, in interviul de pe Cristealizari, nu pomeneste nici macar o data de Gramo in legatura cu Schimbul de carti (ba chiar si pe Cezar l-a invitat la Schimb de carti “o colega de-a ei”; Gramo-girl ii multumeste pe aceasta cale ca o considera “o colega”). Cristea insusi scrie ca Schimb de carti e “o intiativa Bookblog”.
In RL, pe de alta parte, Stefan Iancu scrie ca “Schimb de carti a fost initiat de Gheorghe Stefanov si Ramona Florea, care au blogul comun stefanov.go.ro/gramo, iar apoi a fost preluat de bookblog.ro, unde mai multi tineri scriu recenzii de carti”. Unde e adevarul, in ziare sau pe bloguri?
Gramo s-a apucat sa-si rascoleasca amintirile si insemnarile mai vechi (de fapt a facut-o initial incercand sa lase un comentariu pe blogul lui Cristea, doar ca acolo n-a aparut nimic; probabil nu e vina lui Cristea, comentariul continea mai multe link-uri si l-o fi luat akismet la oki). Am gasit chestiile urmatoare:
Aici Gramo scrie pentru prima data despre facut schimb de carti intre bloggeri. Scrie ca ideea i-a venit fiindca a citit ceva pe un blog si lasa un link.
Blogul respectiv nu mai exista, dar pe autorul lui l-am cunoscut mai tarziu, la intalnirile de la Schimb de carti. Intr-un sens, el este “autorul moral” al ideii cu schimbul de carti dintre bloggeri.
Aici e anuntul ca a aparut un blog pentru schimb de carti intre bloggeri, blog care se chema Schimb de carti (acum e Bookgames).
Care era la vremea respectiva ideea schimbului de carti? Ca bloggerii pot anunta ca ofera sau cauta nu stiu ce carte si se pot intalni sa faca schimb, ca oamenii pot ascunde carti prin oras (a la bookcrossing) si sa anunte pe bloguri si ca se poate face si schimb de carti in format electronic.
Apoi a aparut ideea intalnirilor dintre bloggerii care vor sa aduca niste carti si sa faca schimb intre ei. Intr-un comentariu de la postul respectiv Gramo scrie: “Am vorbit si cu Andrei Rosca de la Bookblog; ei au, oricum, mai multa experienta, au organizat si chestia aia cu donatia de carti pentru copiii din orfelinate si centre de plasament (look here), ar fi fain daca s-ar implica si ei…”
Ceea ce nu inseamna ca Andrei nu ar fi putut sa aiba aceeasi idee, independent de Gramo. Oricum, prima intalnire a fost pusa la cale de I-dana (care a scris si textul anuntului), Andrei Rosca si Gramo.
Treptat, Bookblog a inceput sa se implice in organizarea intalnirilor (care au avut diferite nume, pana au ajuns sa se cheme Schimb de carti), acestea au capatat o sectiune pe blogul Bookblog (iar vechiul blog numit Schimb de carti a devenit Bookgames), au si invitati, le sunt deschise tuturor celor care vor sa faca schimb, nu doar bloggerilor etc.
Bookgames continua sa promoveze intalnirile respective si continua sa fie un blog colectiv, pe care poate contribui oricine. Andrei are acordul nostru sa preia integral posturile lui Gramo despre intalnirile Schimb de carti de pe Bookgames pe sectiunea de pe Bookblog dedicata intalnirilor (unde noi nu putem contribui cu posturi).
La Schimb de carti 5 am avut si o problema. Stiam ca intalnirile nu tin mai mult de 2 ore, asa ca am fixat un photowalking care ar fi inceput dupa Schimb de carti 5. Dar intalnirea respectiva s-a prelungit, fiindca, spre deosebire de celelalte intalniri, a avut si o componenta de cenaclu literar (dupa cum observa si Stefan Iancu in articolul din RL).
Cand a venit ora, am plecat la photowalking. Oricum, nu mai aveam nimic de facut la intalnirea cu cartile, in calitate de organizatori. Lumea se putea descurca foarte bine si fara noi. L-am invitat si pe Andrei sa vina, iar el ne-a raspuns “Eu am schimb de carti”. Ne-am simtit foarte prost.
In loc sa ne retragem, ne-am gandit la un loc pentru urmatoarea intalnire si am vorbit cu un scriitor care ar putea sa participe si el la Schimb de carti 6. Am scris despre toate lucrurile astea fiindca ni s-a parut ca e mai bine sa vorbim, decat sa existe o tensiune intre noi si Andrei sau Raluca sau alti oameni.
Dincolo de chestii de genul “cine a inceput” sau “care sunt organizatorii” sau alte prostii, intalnirile sunt misto si ar fi pacat sa fie tulburate de tensiuni si orgolii stupide.
Cam aiurea sa zica ca mister A. Rosca a avut ideea cu schimb de carti; “Schimb de carti” a fost ideea Gramo 100%, o idee care a evoluat, de nu ma insel, din cea cu ascunsul cartilor prin oras. Mai bine spus e un spin-off al ascunsului cartilor prin oras.
Detalii, la urma urmei, dar genul de detalii care zgandara simtul dreptatii.
G.
@Geo: pls, man, Andrei si Bookblog au facut pentru Schimb de carti mai multe decat ar fi putut Gramo sa faca vreodata; iar ideea, dupa cum spuneam, probabil ca a avut-o si Andrei in acelasi timp cu noi; la tine simtul dreptatii functioneaza uneori cam ciudat, dupa cum stim.
p.s.: Fuck, iar am uitat ca nu vorbim cu tine! 🙂
Informatiile aparute in interviul de pe Cristealizari.com referitoare la paternitatea ideii “Schimb de carte” sunt rostite de Roxana, care mi-a fost prezentata drept o purtatoare de cuvant a evenimentului, asa ca le-am preluat ca atare. De aici si mentiunea “Sub egida Bookblog” din debutul materialului.
Imi asum faptul ca, in conformitate cu deontologia jurnalistica, ar fi trebuit sa verific informatia din mai multe surse.
Cat despre commentul pe care Gramo a incercat sa-l puna la mine pe blog, nu l-am primit niciodata. Daca avea inserata cel putin o adresa akisimetul l-a considerat spam. Altfel, cristealizarile respecta dreptul fiecarui cititor la opinie, oricare ar fi ea.
Am sa revin cu un post mai amplu despre toata povestea asta.
Oricum, ar fi pacat ca o idee generoasa ca aceasta sa fie umbrita de un incident datorat mai mult lipsei de experienta decat intentiei.
Dac? chiar vre?i s? v? fie recunoscut? paternitatea ideii trebuie s?-i ad?uga?i niste zorzoane, c? altfel e prea general? pentru a fi patentat?. De ex., dac? tot aduce?i un autor, prezenta?i-l ca “book dealer” cu sloganul “try the first one for free and we’ll talk about the price after you get hooked”. Pe post de ego food pute?i da un nume de genul “Gramo’s book gang” manifest?rii. Mai mult, stabili?i ni?te reguli ca s? poat? participa ?i iubitorul de SF care vrea doar s? împrumute cartea ?i ideologul care vrea s? inseminze cât mai multe min?i cu cartea lui despre frumuse?ea fractal? a plantelor ?i nu-i pas? dac? nu-?i mai vede vreodat? cartea. Have fun!
@Cristea: Cristea, noi chiar nu ne-am gandit altfel, nici unul dintre noi. Stim ca esti super-ok. Probabil e vb de Raluca (nu Roxana), fiindca ea apare in materialul de la tine.
Si o stim si pe Raluca si nu ne inchipuim ca a fost rau-intentionata. Doar ca, in fond, ea e implicata in bookblog si despre bookblog a vorbit. Si n-a spus nicaieri ca Schimb de carti e o chestie organizata doar de bookblog.
Adi Ciubotaru, dupa primele intalniri, ne-a intrebat daca e vreo tensiune intre noi si Andrei, fiindca asa i se paruse lui (Btw, de doua intalniri incoace si Adi e printre organizatori, cu el n-a discutat nimeni). Ni s-a parut ciudat, fiindca noi il apreciem foarte mult pe Andrei. Chiar ne-am mirat.
Oricum, acum, cand a aparut o (mica) tensiune, ni s-a parut mai ok sa scriem, in loc sa ne prefacem ca nu e nimic. After all, Schimb de carti e o chestie foarte deschisa, care se bazeaza (asa cum a observat si Stefan Iancu in articolul din RL), pe sinceritate si pe incredere. 🙂
@stefantalpalaru: tocmai ziceam ca paternitatea ideii nu conteaza; ideea “plutea in aer” (aici e si o trimitere subtila la ceea ce spune Teo); iar cu regulile noi nu prea le avem 🙂
jenant ! poate ca era mai bine ca vechiul blog sa ramana pe wordpress.
@oceanograful: offff, stim ca asta a fost parerea ta si mai demult; dar vechiul blog exista in continuare (mai underground, asa), in timp ce insemnarile (oficiale) despre intalnirile de la Schimb de carti sunt mult mai vizibile pe Bookblog.
Stiti de articolul publicat in Dilemateca de Adina Rosetti despre Schimb de carti? Eu n-am participat la nicio intalnire, pentru ca nu am fost in Bucuresti cand au avut loc, dar am citit ce ati postat despre ele. Intelesesem ca ascunsul unor carti si schimbul altora erau doua lucruri separate, nu ca s-a ajuns de la prima la cea de-a doua, in urma unui esec… Anyway, poate n-am urmarit eu cu atentie 🙂
p.s. Trebuie sa dea un miel pentru nume :))
@silencemustbeheard: ce esec? 🙂 ascunsul cartilor functioneaza in continuare; la fel si schimbul de carti; partea proasta e ca toti cei care au scris (sau vorbit in public) despre Schimb de carti au mai scapat din vedere cate un aspect.
pana la urma, conteaza mai putin cine sunt initiatorii si organizatorii; sunt destui oameni (din blogosfera) care s-au implicat in jocul cu ascunsul cartilor si si mai multi oameni care au contribuit, in diferite feluri la intalnirile de la Schimb de carti.
Mda, asa stiam si eu 🙂 In Dilemateca e scris asta: “In Bucuresti s-a incercat o initiativa asemanatoare (schimbdecarti.wordpress.com), si cativa bloggeri s-au jucat o vreme de-a ascunsul de carti prin Cismigiu, dar, pentru ca la noi nu e totusi ca-n State, s-a ajuns, in cele din urma, la ideea schimbului organizat de carti…”.
Oricum, merita felicitati toti cei care s-au implicat!
@silencemustbeheard: aha! noi nu citim Dilemateca; se pare ca n-am pierdut nimic 🙂
p.s. nu vrei sa vii si tu? 🙂
E singura interventie pe care o voi avea iar motivatia o gasiti la punctul 4.
1. Mare parte din ceea ce ati scris e adevarat, inclusiv partea cu cine a avut ideea si cum a decurs “procesul” de schimbare a numelui si a blogului cu sectiunea de pe bookblog.
2. Articolul lui Iancu e jenant din mai multe puncte de vedere si imi confirma a nu stiu cata oara ca mare parte din jurnalistii de la noi sunt niste penibili. Exista si exceptii insa Stefan Iancu nu este una dintre ele. In articol minte cu nesimtire si buna-stiinta iar singurul motiv pentru care nu am ales sa ii desfiinntez articolul este acela ca nu vreau sa il fac celebru. Am fost arogant? Imi cer scuze.
3. Faptul ca Raluca nu a precizat numele Gramos desi eu i-am spus in mod special sa o faca in interviul facut de Cristea a fost o greseala. BookBlog si-o asuma in totalitate si isi cere scuze.
4. Rufele nu se spala in public. Noi, la bookblog, ne consideram niste profesionisti. Este si motivul pentru care acesta a fost unicul comentariu pe aceasta tema.
@Andrei: Offf, stii ca la noi ideea e ca daca se spun lucruri nashpa despre un om, trebuie sa fie insotite de niste argumente.
Noua nu ni s-a parut ca Stefan a scris ceva nashpa sau jignitor despre tine sau bookblog. Tu spui ca minte cu nesimtire si buna-stiinta, dar nu dai nici un fel de argumente.
Indiferent despre cine ar fi vorba, lucrurile sunt la fel. Parerea noastra (iar daca nu am spune-o, Gramo n-ar mai fi Gramo) este ca ar trebui sa iti justifici public (unde vrei tu) afirmatia ca Stefan “minte cu nesimtire si buna-stiinta”.
In alta ordine de idei, chiar nu e vorba despre Gramo (fara s 🙂 ) aici. Si in nici un caz despre Bookblog. E vorba despre Schimb de carti.
Am incercat sa povestim niste lucruri, sperand ca pe viitor alti jurnalisti si oameni care vorbesc in public vor fi mai bine informati. Sau ca, macar, daca nu vor fi, n-o sa ne mai stresam noi, cei care ne-am ocupat de Schimb de carti, si n-o sa ne simtim prost unii fata de altii.
Cat despre spalatul rufelor (nu ca ar fi vb de rufe prea murdare 🙂 ), Gramo e un spirit mai gregar, asa, si isi inchipuie ca formeaza o mare familie fericita cu toata blogosfera. 🙂
Hai sa ne uram “La cat mai multe Schimburi de carti!” si sa nu ne mai stresam atat. 🙂
aveti grija cu posturile astea. dati dovada de profesionalism si nu mai aruncati cu rufe murdare prin blogosfera. punctul 4 este edificator.
O sa vin la urmatoarea intalnire! Chiar vreau :)… Pai, daca il vad pe Gramo-boy maine prin facultate, pot sa ii arat revista 😀
@oceanograful: looooooooooooooool! 🙂 Gramo si profesionalismul! 🙂
@silencemustbeheard: oki! 🙂