Sorry ppl, nu mai pot fi lasate comentarii la liber in lumea lui Gramo. “Meritul” il poarta niste oameni, nu niste probleme tehnice (nu ca n-am fi avut, lately, si probleme tehnice pe wordpress). Exista, se pare, dincolo de glume si de discutii calare pe nori, oameni rai. Oameni cu adevarat rai. Penali. Putrezi. Ticalosi. Marlani. De nimic. Etc. 🙂
Pentru Gramo socul e prea mare. Stiam ca nu toti oamenii sunt ok, dar tuturor oamenilor care ni se pareau nashpa le gaseam scuze. Iar acum, in fine,… Chiar e aiurea. 🙁 I mean, Gramo nu vrea sa scrie d’aiurea verzi si uscate p’aici, ci chiar isi doreste sa discute.
Dar o sa o scoatem, impreuna, la capat. Gata, nu mai scriu despre chestiile astea fiindca m-am scarbit. Trec la lucruri mai frumoase.
Via tux am gasit un site simpatic. Pe Wired am gasit o istorie ilustrata a lui Windoze (acum ca tot s-a lansat Vista 🙂 ). Iar cel mai lung cuvant in engleza cica e (search engines, here I come): pneumonoultramicroscopicsilicovolcanoconiosis.