Undeva, pe drumul care porneste de la tantari si muste, trece prin rozatoare mici si caini vagabonzi si ajunge la mistreti si dragoni de komodo, e asezata o bariera. Pe bariera scrie: “de aici incolo nu mai poti ucide la discretie!” Sau ceva asemanator.
Question: Unde e ok sa fie asezata bariera asta si de ce?
Imi imaginez ca nu are nimic de-a face cu nobletea umana, ci cu cat din noi regasim in animalul respectiv. Aceste “regasiri” sunt probabil filogenetice si innascute. Ca un pui de panda ni se pare foarte simpatic si o larva de musca nu, e incriptat din nastere in circumvolutiuni.
Tocmai fiindca aceste mesaje clare sunt cumva naturale, preumane, ar trebui probabil sa ne incredem in ele. Oricum, nu vad de ce am ucide orice “la discretie” 🙂
pai atunci nici un politician n-ar trebui sa taie porcu’ 🙂
jokes aside, iar nu ne intelegem; fiindca intrebarea mea nu era “de ce e asezata bariera acolo unde e?” – habar n-am unde e, probabil nu e in acelasi loc la oameni diferiti s.a.m.d.
nu ma interesa sa aflu cum stau lucrurile si sa gasesc o explicatie (psihologica, sociologica, whatever) pentru asta;
voiam sa stiu cum ar trebui sa stea lucrurile, indiferent de cum stau acum; problema mea, cu alte cuvinte, era o problema de morala;
p.s.: daca se poate sustine cu argumente ca furtul e nashpa, atunci furtul o sa fie nashpa si intr-o tara de hoti; si o sa fie nashpa chiar daca ar fi “incriptat in circumvolutiuni” 🙂