Cum văd nudiștii lumea

Mă rog, unii nudiști. Pe scurt, impresia noastră e că oamenii care asociază automat un corp dezbrăcat cu sexul au o problemă la cap. Sau dacă nu, sunt niște nespălați.


De ce? Păi,… să luăm un exemplu. Nu vi s-ar părea ciudat un om care se gândește la sex ori de câte ori vede frișcă, doar fiindcă a întâlnit frișca în contexte erotice?

Dacă frișca ar fi ca un prezervativ folosit, dacă ar fi genul de chestie de care dai, în mod obișnuit, doar după ce începi să faci sex (și doar atunci), s-ar mai înțelege ceva.

Doar că lucrurile nu stau așa. La început ai de a face cu frișca fără să fie vorba de sex. Mânânci o prajitură, etc. În orice caz, vezi frișcă în situaţii care n-au legătură cu sexul mai des decât atunci când faci sex.

Și atunci, un om care ar vedea mereu frișca așa, ca și când are o aură erotică lipită de ea, ar fi dubios.

Ei, la fel stau lucrurile și cu un corp dezbrăcat. Dacă din adolescență mergi la plajă în locuri unde oamenii nu poartă neapărat costume de baie, vezi corpuri dezbrăcate într-un context care nu are treabă cu sexul. Asta chiar înainte să îți începi viața sexuală. Iar apoi lucrurile stau la fel. Dacă mergi câteva săptămâni pe an la mare iar când e prea cald nu stai mereu cu hainele pe tine prin casă etc., ai de a face cu nuditatea în contexte non-erotice mai des decât în contexte erotice. Dacă vreți o chestie mai simplă, un om care asociază nuditatea cu sexul ți se pare, în condițiile astea la fel de dubios ca și un om care nu se poate abține să se gândească la sex când vede pe cineva în costum de baie.

Nu contează cât din corp se vede. Contează asocierile pe care le facem. Gândiți-vă la oamenii care ies la cumpărături în costum de baie prin stațiuni. Nimeni nu consideră că sunt vulgari sau că au o ținută provocatoare. Dacă în loc de costum de baie ar purta lenjerie intimă, chiar dacă lenjeria aia le-ar acoperi tot atâta din corp, ar fi scandal. De ce? Fiindcă vedem des costume de baie în contexte non-erotice, dar lenjeria intimă nu o vedem prea des în contexte non-erotice (nici măcar în reclame).

Oamenii văd destul de des corpuri dezbrăcate în contexte non-erotice. Nu numai nudiștii. Toți oamenii. Toți oamenii care se spală, that is. Dacă faci zilnic duș, dacă nu stai mai mult de o săptămână fără să faci o baie, dacă faci un sport și te speli după antrenament și dacă ai copii pe care îi speli des, de când se nasc și până învață să se spele singuri, atunci probabil că ai de a face cu nuditatea mai des în contexte non-erotice.

Dacă nu vă place analogia cu frișca, gândiți-vă la altceva. Să zicem că toți oamenii ar lua zilnic, de când se nasc, o vitamină, ca să fie sănătoși. Și ar lua-o adesea, dar nu de fiecare dată, când fac sex, pentru contracepție sau din alt motiv, nu contează care. Dar nu ar face sex chiar în fiecare zi. Nu ar fi ciudat un om care asociază vitamina aia cu sexul și nu cu sănătatea?

Altfel, sigur că poți înțelege, și dacă ești nudist (sau nudistă), chestia cu “e rușine să ieși fără haine pe stradă”. E rușine, dar nu fiindcă lipsa hainelor ar fi, în sine, o provocare sexuală perversă, ci în același fel în care e rușine să-ți tai unghiile pe stradă. E nepoliticos, nu ne-am obișnuit așa, poate e mai igienic să-ți tai unghiile acasă etc.

Cam așa ne gândim noi. Isteria legată de nuditate ni se pare dubioasă. Oamenii care asociază automat nuditatea cu sexul, dacă nu sunt nespălați, poate se masturbează de fiecare dată când dac duș. Sau se gândesc tot timpul la sex, nu știm. Altfel e greu de înțeles de ce fac asocierea asta. Noi nu o facem. Pentru noi, un om fără haine ni devine automat un potențial partener sexual. E același om. It’s that simple.