Expresia vine din ritualul de inmormantare anglican (se bazeaza pe Geneza 3:19 si Ezechiel 28:18). Intrebarea e insa alta: de ce cred ortodocsii ca cremarea ar fi un pacat?

Catolicii nu cred asta. E drept, daca o persoana cere sa fie incinerata tocmai pentru a-si exprima lipsa de credinta in Dumnezeu si Viata de apoi, dintr-un punct de vedere religios face ceva nashpa. Dar nimic nu il impiedica pe un credincios sau chiar pe un preot catolic sa ceara sa fie cremat dupa moarte.

Sa citim un pic din Sfânta Evanghelie după Luca. La sfarsitul capitolului 9 (versetele 59-60) sta scris:

Şi a zis [Iisus] către altul: urmează-Mi. Iar el a zis: Doamne, dă-mi voie întâi să merg să îngrop pe tatăl meu.
Iar El i-a zis: Lasă morţii să-şi îngroape morţii lor, iar tu mergi de vesteşte împărăţia lui Dumnezeu.

Pasajul asta poate fi inteles asa: inmormantarea nu are mare importanta, important e sa-l urmezi pe Dumnezeu pe parcursul vietii.

Daca ritualul inmormantarii nu e important pentru credinta religioasa, atunci problema nu e teologica, ci culturala. Practica incinerarii a fost initial vazuta de crestini ca o practica pagana – prin natura ei, practica respectiva parea sa respinga credinta in Dumnezeu (imprastierea cenusei e considerata cam dubioasa din acelasi motiv si in zilele noastre). Odata ce a incetat sa fie vazuta astfel (cu modificarile cuvenite, in fine), a fost acceptata de catre majoritatea crestinilor (mai putin de ortodocsi).

Ca nu e nici un conflict intre cremare si ideea reinvierii in trup se vede din Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, la capitolul 15 (versetele 35-37 si 42-44):

Dar va zice cineva: Cum înviază morţii? Şi cu ce trup au să vină?
Nebun ce eşti! Tu ce semeni nu dă viaţă, dacă nu va fi murit.
Şi ceea ce semeni nu este trupul ce va să fie, ci grăunte gol, poate de grâu, sau de altceva din celelalte;
[…]
Aşa este şi învierea morţilor: Se seamănă (trupul) întru stricăciune, înviază întru nestricăciune;
Se seamănă întru necinste, înviază întru slavă, se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere;
Se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc. Dacă este trup firesc, este şi trup duhovnicesc.

Cine poate sa spuna ca “samanta” din care iese un trup transfigurat (duhovnicesc) nu poate fi o urna cu cenusa, ci doar un corp care a putrezit in pamant?

Si atunci, de ce condamna ortodocsii cremarea?

(Dincolo de discutia la rece, de la televizor se aud fix acum oameni care huiduiesc o familie care isi conduce un mort pe ultimul drum. Daca asta e efectul credintei ortodoxe (si al mediilor de informare mainstream), atunci e cam trist.)