La inceput, probabil ti s-ar parea nebun un om care vrea sa dea un test de limba straina fara sa fi invatat sa vorbeasca limba aia.
Apoi te obisnuiesti sa primesti note bune chiar daca nu inveti nimic. Ajunge sa ti se para normal.
Iar cei care invata sunt fraieri. Sau in cel mai bun caz, daca le sunt recunoscute meritele, nu vor fi mai mult decat “chiori in tara orbilor”.
Nimeni nu poate fi mai mult decat atat acolo unde nu exista standarde. Chiar daca vorbesti o limba straina la perfectie, daca o vorbesti printre oameni care o vorbesc foarte prost, dupa ureche sau deloc si nu-si pot da seama ca tu o vorbesti corect, ce rost are?
De ce ai face lucruri fara rost? De ce sa inveti? Daca la scoala ti se arata tot timpul ca nu conteaza, iar uitandu-te in jur vezi acelasi lucru,…
Unii iti spun ca exista oameni educati, dar daca tot ce vezi uneori in jur sunt niste indivizi mandri cu spoiala lor de educatie, care te privesc de sus, n-o sa-i crezi.
Exista slujbe obtinute pe merit? Merita cei care iti sunt profesori, la scoala, sa fie profesori? Ei nu pot fi, in cel mai bun caz, decat “chiori in tara orbilor”. Daca ar fi mai mult de atat, ar fi in alta tara.
Si cu ce drept ar putea sa dea note pe bune cineva care nu a primit note pe bune la scoala? N-ar fi asta o ipocrizie?