Monthly Archives: November 2010

Grigore era sarac…

Era atat de sarac, incat si-a cumparat unguent cu galbenele. Il dureau salele, fiindca dormea in frig, dar nu avea bani pentru diclofenac. Galbenelele nu-i foloseau la durerea de sale, dar macar se putea unge cu ceva. Putea pastra aparenta ca se ingrijeste de el insusi.

Dupa ce se dadu cu crema de galbenele, Grigore se apuca sa-si faca un ceai. Cand turnă apa clocotita in ceasca, peste pliculetul de ceai, ceasca incepu sa-i alunece in mana unsuroasa. Cand ceasca ajunse sa fie suficient de inclinata, ceaiul din ea i se varsă peste papuci.

Desi era iarna, Grigore purta papuci de plaja, fiindca nu avea bani pentru altii. Erau papuci din aceia cu o bareta care vine intre doua degete, asa ca nu-i putea purta cu ciorapi. Apa fierbinte ii arse picioarele. Din fericire, unguentul cu galbenele poate fi folositor in cazul arsurilor.

Dumnezeu si electronul

A fost odata un electron. Il chema Vasile. Cand iesea dintr-un tun electronic si trecea printr-un dispozitiv cu o crapatura, se purta ca o particula. Cand trecea printr-un dispozitiv cu mai multe crapaturi, se purta ca o unda. Nimeni nu stia unde se afla si in ce directie se indreapta. Adica, daca voia sa stie cineva unde se afla, putea sa stie, dar atunci nu mai stia ce impuls are. Iar daca stia ce impuls are, nu mai stia unde se afla.

Intr-o zi Vasile s-a intalnit cu un domn pe nume Heisenberg, care l-a intrebat: “Poti sa-mi spui ce pozitie si ce impuls ai?”. Iar Vasile a raspuns: “Poti sa-ti spun ori una, ori alta. Daca ma intrebi de amandoua,… Dumnezeu stie!…”.

Iar acum, dragi copii, sa ne gandim la asta. Daca Dumnezeu exista, atunci el trebuie sa fie omniscient, nu? Si atunci, ce credeti? Chiar stie Dumnezeu (daca exista) care e pozitia si in acelasi timp si care e impulsul lui Vasile, desi e imposibil fizic sa stii asa ceva? Iar daca stie, cum stie?

Muzica de inmormantare (sau priveghi)

Probabil unii oameni vor ajunge aici cautand asa ceva, asa ca trebuie sa le oferim macar un link. 🙂 In postul asta e vorba insa despre o nedumerire. Pe scurt, n-am inteles de ce au urlat lautarii (live si din boxe) in ultimele doua nopti pe straduta noastra.

Nu conteaza ca au cantat manele (in paranteza fie spus, nici nu stiam ca exista manele potrivite pentru priveghiuri; se pare ca exista). Nu simpatizam cu “miscarile anti-manele”. Nu ne plac toate genurile muzicale, unele chestii ni se par de prost gust s.a.m.d., dar asta nu e un motiv pentru a cere sa fie interzise. Avem, in schimb, o problema cu oamenii care vor sa ne oblige sa ascultam muzica pe care o asculta ei. Mai ales la 2 noaptea.

Ok, a murit cineva. De obicei, daca persoana care a murit ti-a fost apropiata, vrei sa-i pastrezi o amintire frumoasa. Si atunci, de ce te-ai apuca sa faci chestii care sa-i determine pe oamenii din jurul tau sa injure printre dinti si sa-ti blesteme mortul, fiindca nu se pot odihni din cauza ta?

O problema cu vampiri (si drepturi de proprietate)

In True Blood e o regula intersanta. Un vampir nu poate intra in casa unui om daca acesta nu il invita inauntru. Nu ca n-are voie, e o chestie imposibila fizic, pur si simplu.

Iar acum hai sa ne imaginam urmatorul scenariu: Bill (nu Bill Compton, alt Bill) ii lasa prin testament casa fiului sau. Dupa trei ani Bill moare. Adica, ma rog, cineva il face vampir, dar din punct de vedere medical e mort.

Un vampir nu poate intra fara invitatie in casa unui om, dar poate intra fara nici o problema in casa lui. Ce-o sa se intample daca Bill incearca sa intre in casa trecuta in testament?

p.s.: Nu conteaza prea mult care sunt legile. Legile se pot schimba. Regula despre care vorbim (vampirii nu pot intra in casele oamenilor neinvitati) e ca o lege a naturii si ar fi ciudat ca legile naturii sa se schimbe in functie de schimbarile din sistemul juridic al oamenilor.

Impresii de la dezbaterea “Filosoful, tinichigiul si societatea”

Nu cred ca filosofii ar trebui sa sa planga de faptul ca filosofia nu mai este regina stiintelor. Probabil asta nu se va mai intampla niciodata, pentru ca timpurile sunt altele. As vrea sa vad o luare de pozitie a unui filosof legata de moralitate, etica, politica, in legatura cu ce se intampla in spatiul public romanesc, dar asta nu se intampla.
Continue reading →

Chestii pionieresti

O chestie pioniereasca e facuta fiindca trebuie sa fie facuta. Asa erau intalnirile de pionieri la care se discutau documentele de partid, pe vremuri. Nici profesorii nu aveau chef de ele, nici elevii. Stiam toti asta.

La fel erau participarile obligatorii la conferinte plicticoase tinute de poeti sau prozatori obscuri, pe care nu-i citise nici unul dintre noi. La sfarsitul conferintelor, doi-trei pionieri recitau cate o intrebare de pe un cartonas primit de la o profesoara.

Intrebarile nu erau prea grozave, fiindca profesoara rasfoise si ea in graba, din obligatie, cateva pagini din vreo carte scrisa de vorbitor. Vorbitorul insusi se preta la circul respectiv probabil tot din obligatie. Avea si el de bifat o activitate.

Continue reading →

Inca o alegere dificila :)

Ai un copil de un an. Nu conteaza cu cine l-ai facut, persoana cealalta a disparut definitiv. Tocmai ai aflat ca suferi de o boala incurabila si o sa mori intr-o luna. Poti sa alegi intre trei persoane care sa aiba grija de copilul tau.

Nu, nu poti alege mai mult de o persoana, fiindca nu stau in acelasi oras si n-au de gand se se mute. Si nu o sa se descopere intre timp nimic care sa te scape de boala aia.

In genere, nu ai cum sa scapi din scenariul asta. Ideea nu e sa-ti folosesti imaginatia sau “gandirea laterala”, ci sa te gandesti cum alegi. Daca nu intelegi chestia asta, n-are rost sa citesti mai departe.

Continue reading →