Totul a fost bine pana cand a aparut primul copil. La inceput se certau din nimicuri. Dupa 3 ani, din cauza copilului. A aparut si al doilea, iar la al treilea s-au oprit din cauza ca apartamentul devenise neincapator. In al cincilea an de casatorie au hotarat sa nu-si mai vorbeasca si asa au reusit sa aiba liniste in casa.
Zilele lui au ramas cam la fel, cu aceeasi slujba, acelasi program, dar o noua sefa pentru ca sotia era la al treilea copil si al saselea an de inactivitate in campul muncii, petrecandu-si timpul acasa in compania copiilor, a forumurilor de pe internet si a magazinelor online.
La lucru se plangea tot de slujba fara perspective si de guvernul care nu-si ajuta cetatenii. Ii era jena sa se planga de viata lui de familie, practic inexistenta, din cauza ca se intorcea tot mai tarziu acasa. Prefera sa ramana dupa slujba in compania vecinilor la barul de langa bloc.
Asta pana intr-o dimineata cand:
- si-a dat seama ca viata lui este lipsita de sens si s-a aruncat in fata metroului in statia de la Universitate, spre disperarea oamenilor grabiti care se gandeau ca o sa intarzie la lucru. (45%, 19 Votes)
- a parasit caminul conjugal, nu din prea multa nefercire, ci pentru ca se indragostise de noua sefa careia ii promisese ca o sa o ia de sotie... (36%, 15 Votes)
- sotia a fugit cu un artist care a lasat-o fara bani si dupa 3 luni a parasit-o. S-a intors acasa nefericita si depresiva cu gandul sa-si ia zilele... (19%, 8 Votes)
Total Voters: 42
Loading ...
MAi vrem, mai vrem!