Iesisem sa scot niste bani de la ING-ul de la colt (desi majoritatea oamenilor nu ma pot vedea, cu bancomatele interactionez destul de ok). La un moment dat m-am uitat pe fereastra. Ei bine, tot in momentul ala mi s-a si parut ca e ceva in neregula afara:
Monthly Archives: October 2009
Diftina si damast
Diftina am aflat ce e. O tesatura din bumbac, pufoasa pe o parte. Ii buna pentru un capot de casa, se pare. N-am inteles prea bine care e diferenta dintre diftina si molton, dar asta e.
Cu damastul, in schimb, lucrurile stau mai prost.
Reclama la gangbang! :)
Ok, la posta. π
Am vazut-o initial fara sunet, intr-un oficiu postal. Arata frumos, dar am observat ca nu ma convinge. Nu ma face sa am mai multa incredere in serviciile postale romanesti. Bineinteles, m-am intrebat de ce. Dupa care am inceput sa o analizez.
Sa citim impreuna – Aristotel, Etica nicomahica (80)
XI
Fiecarei forme de guvernamant ii corespunde, evident, o anumita forma de prietenie, in aceeasi masura in care ii corespunde si o forma de justitie.
Care era singura cladire de pe Bulevardul Unirii cufundata in intuneric aseara?
Mda, Electrica S.A. π Scuze pentru calitatea imaginii, dar era chiar intuneric.
Brokoli te prosteste?
Am vrut sa-mi cumpar din Carefuri. Am luat unul frumos impachetat, cu o eticheta pe care era trecut codul de bare si cat cantareste – 500 grame. La casa, cica nu pot sa-l cumpar, fiindca n-am fost sa mi-l cantareasca.
Eu cred ca doar o minte bolnava s-ar fi putut gandi ca un produs cu gramajul trecut pe ambalaj trebuie, de fapt, sa fie cantarit. Cu toate astea, cineva care lucreaza la supermarchetul ala si-a inchipuit, se pare, ca toti cumparatorii au minti bolnave.
Sau macar toti cumparatorii de brokoli. A aparut vreo stire cum ca daca mananci brokoli te strici la cap, si n-am vazut-o si eu?
Do your best!
Am observat o chestie. In multe seriale anime personajele se incurajeaza unele pe altele spunandu-si o chestie care, de obicei, e tradusa prin “Do your best!”. Nu mai stiu cum e in japoneza, dar nu cred ca are mare importanta.
Chestia asta suna foarte ciudat aici, fiindca sunt putini oameni care cred ca atunci cand faci o treaba, fie ca esti la scoala si inveti, fie ca esti la job si muncesti s.a.m.d., chiar ar trebui sa-ti propui sa dai tot ce poti.
Daca aceasta afirmatie e adevarata, atunci Dumnezeu exista
Yep. Se poate demonstra ca Dumnezeu exista. Sa notam propozitia din titlu cu (1) si sa observam ca e de forma ‘daca A, atunci B’. Acum, fie propozitia din titlu e adevarata, fie e falsa.
Sa presupunem ca (1) e adevarata. Atunci A (“aceasta afirmatie e adevarata”) e o propozitie adevarata, iar din A si ‘daca A, atunci B’ putem scoate B (“Dumnezeu exista.”).
Sa presupunem acum ca (1) este falsa. In cazul asta, A este o propozitie falsa, ceea ce inseamna ca ‘daca A, atunci B’ e un conditional adevarat (un conditional e intotdeauna adevarat daca antecedentul lui e fals). Dar ‘daca A, atunci B’ este chiar afirmatia (1). Deci am presupus ca propozitia (1) e falsa si am ajuns la concluzia ca e adevarata, adica am ajuns sa ne contrazicem. De aici decurge ca (1) nu are cum sa fie falsa. Nu poate fi decat adevarata. Iar mai inainte am vazut ca putem deduce din ea ca Dumnezeu exista.
Prin urmare, Dumnezeu exista. (q.e.d.)
p.s.: Daca vreti sa vedeti o alta demonstratie, va puteti uita aici.
p.p.s.: Ok, acolo concluzia e ca pinguinii conduc lumea, dar ideea e aceeasi.
Ascultandu-l pe Tolkien… m-am gandit la Troll Cel Far` de Cap
In al doilea ev al zapacitilor, inainte de venirea elfilor pe pamant, a avut loc o batalie teribila intre pitici si trolli. Cel care s-a remarcat in aceasta lupta si a dus la victoria fara de tagada a trollilor a fost un troll iscusit pe nume Troll Cel Far` de Cap. Sa nu va imaginati ca nu avea cap, doar ca era mai mic, deschis la culoare si fara riduri, iar asta il facea mai putin hidos si infricosator decat majoritatea trollilor.
Continue reading
Sa citim impreuna β Aristotel, Etica nicomahica (79)
[Da, s-a terminat vacanta. π Episoadele trecute sunt aici.]
IX
Dupa cum am remarcat la inceput, se pare ca prietenia si dreptatea se raporteaza la aceleasi obiecte si intereseaza aceleasi persoane. Caci oriunde exista o comunitate de interese exista, se pare, si o forma de dreptate, dar si una de prietenie; astfel, oamenii ii numesc prieteni pe tovarasii lor de navigatie, pe camarazii de arme si pe toti cei de care sunt legati prin alte tipuri de comunitate.