Adica in asta:
Daca vreti sa va verificati, va puteti uita mai jos:
Monthly Archives: September 2009
Despre relatia dintre presa si politicieni
“Interviul cu un om politic ar trebui sa aiba un anume relief: fie ca e solicitat de omul politic, care vrea sa foloseasca ziarul drept un vehicul – iar ziarul este cel care apreciaza daca ii acorda spatiu -, fie ca e solicitat de ziar, cu dorinta de a aprofunda o anume pozitie a omului politic.
Un interviu serios cere mult timp si persoana intervievata (cum se intampla in aproape toata lumea) trebuie sa-si revada declaratiile, pentru a se evita eventuale rastalmaciri si dezmintiri.
Astazi cotidienele publica vreo zece interviuri pe zi, la botul calului, in care intervievatul spune ceea ce le-a mai spus si altor ziare, dar, pentru a inabusi concurenta, e nevoie ca interviul acelui ziar sa fie mai savuros decat cel aparut altundeva. Prin urmare, jocul consta in a-i smulge politicianului o declaratie partiala care, premeditat subliniata, va duce la declansarea scandalului.
Si atunci omul politic, iesind tot in arena a doua zi ca sa dezminta ceea ce declarase cu o zi inainte, este oare o victima a presei?
Ar trebui atunci sa-l intrebam: “Dar de ce accepti in loc sa adopti tehnica sigura a lui no comment?”.
Sedinta de redactie privitoare la problema crizei (de timp)
Poate ati observat – lumea mea virtuala e destul de mare. Pe langa blogul meu si blogurile hostate aici, mai include si un forum, un lifestream, un cont de Facebook, unul de Twitter, unul de YouTube s.a.m.d.
Iar de administrarea ei se ocupa doar Ramona si Gigi. Eu nu misc nici un deget, fiindca sunt un personaj imaginar. Iar ei au multe alte lucruri de facut si nu le mai pot ignora, pentru a se ocupa de mine.
Am facut, prin urmare, o sedinta si am ajuns la concluziile urmatoare:
Romanian Stuff
‘Oh,… a Romanian! :(‘ – have you ever thought that? I mean, have you ever met a person and said to yourself, for instance: ‘But she’s Romanian, she can’t be a very good professional!’ Or: ‘He’s Romanian, can I trust him?’
I think you did. If you’re Romanian yourself, I’m pretty sure you went along those lines (and I know it’s hard not to hold some prejudice against Romanians if you’ve been living abroad for a while).
However, lots of people try to do their best in Romania (just as in any other country). Prejudices undermine the value of their work (which might be related or identical to your work, too).
So I think you should question those thoughts a bit (especially if you are Romanian). It’s not that they are ‘anti-patriotic’. They are just unreasonable and counterproductive.
Ingineri contra scriitori
Am pus ieri pe Twitter o intrebare: Intre un ziar scris de “oameni de litere” si unul scris de ingineri, ce ati alege? (varianta originala e aici). Se presupunea, bineinteles, ca e vorba de un ziar obisnuit, pe care il citesti ca sa te informezi, nu de o publicatie specializata.
In prima parte a zilei au condus inginerii, dar incepand de dupa-amiaza au luat conducerea scriitorii. Inginerii au mai reusit sa egaleze, dar scriitorii au ramas pana la urma la conducere. Astazi scorul e 23 – 20 (pentru scriitori):
Voiam, insa, sa va spun de ce am pus intrebarea si de ce i-am votat pe ingineri.
Aveti o idee de film pentru copii?
Va intreb fiindca pe 22 septembrie o sa inceapa KINOdiseea, un festival international de film pentru copii:
Iar in cadrul festivalului exista si un concurs de idei de film (de lung metraj) pentru copii. Daca il castigati, o sa mergeti anul viitor la Film Festival Zlin, cel mai tare festival european de film pentru copii si tineri. Si poate din ideea voastra chiar o sa iasa un film supertare!
Anyway, mai aveti timp sa trimiteti proiectul pana pe 23 septembrie, iar regulamentul concursului il gasiti aici.
Povestea cu Luiza si Ionica
Promisesem ca pun contributiile concurentilor de la Quill Worthy cap la cap. Am mai reeditat un pic textele, prin cateva locuri, iar rezultatul arata cam asa:
A fost odata o fetita care purta un aparat dentar. Numele ei era Luiza, iar vara mergea in vacanta la bunici, intr-un orasel de munte, unde bea ceai cu biscuiti de ovaz si citea carti de aventuri. Cu pirati, vrajitori si vampiri, bineinteles. In vacanta de la sfarsitul clasei a opta, insa, Luiza n-a mai apucat sa citeasca prea multe carti. A avut ea insasi o aventura extraordinara, despre care vreau sa va povestesc in continuare.
Pink Bunny, Hello Kitty si aventurile lor (partea a treia)
La inceput ma gandeam ca o sa mai continui aventurile astea, dar nu cred ca e prea multa lume interesata, asa ca o sa ma opresc aici.
Pink Bunny, Hello Kitty si aventurile lor (partea a doua)
Impresia mea era ca toata lumea o sa se prinda care va fi continuarea. Daca m-am inselat, sa-mi spuneti! ๐
