De la reciclare, bineinteles. Mai precis, le-am salvat (hopefully) pe cartile astea:

Si pe astea:

In sensul ca le-am luat in rucsac si am trecut pe la Ramayana Cafe si le-am lasat acolo pe raft (daca vreti sa vedeti ce chestii mai sunt pe acolo, va puteti uita aici):

Si am luat o revista veche acasa (Colectia Povestiri stiintifico-fantastice a fost foarte tare la vremea ei):

Cu ocazia asta am vazut ca ideea functioneaza superok. Daca treceti prin Ramayana si nu va rezumati la a lua/lasa carti (raftul e in holul de la intrare), avem totusi un sfat pentru voi.

Fiti foarte atenti atunci cand cereti ceva! Aratati-i persoanei care va serveste produsul pe meniu sau specificati-i pretul, fiindca altfel s-ar putea sa patiti ca noi, care am cerut un Bordeaux rosu pe care il vazusem pe meniu la 40 roni si ne-am trezit la sfarsit ca ni s-a adus un alt Bordeaux, care costa aproape dublu).

p.s.: Da, normal e ca persoana care serveste sa faca niste precizari, atunci cand exista produse cu denumiri similare, nu sa-l aduca pe cel mai scump.