Am citit acum doua seri un post de pe blogul unei reviste supercunoscute de popularizarea stiintei (da, Nature). E vorba de un studiu facut in state care sugereaza, chipurile, ca exista o legatura intre ploaie si autism. Erau mai multe chestii interesante acolo, dar chestia cea mai intersanta ni s-a parut asta.

Autorii studiului au observat, in mare, ca in anii in care sunt mai multe precipitatii sunt inregistrati in unitatile medicale mai multi copii cu autism. Studiul e facut pe 3 state din America (California, Oregon si Washington), pe o perioada de timp destul de limitata.

Dupa care au propus niste explicatii. Tot in mare, mecanismul era: sa gasim veriga lipsa dintre ploaie si autism, iar majoritatea propunerilor mergeau pe o veriga lipsa de genul – cand ploua, copiii stau in casa s.a.m.d.

Au aparut si obiectiile. Bineinteles ca poti gasi diverse obiectii, de la a pune in discutie ipotezele lor explicative, pana la a pune in discutie relevanta datelor.

Cea mai interesanta obiectie ni s-a parut insa cea pe care a adus-o o tipa de la un institut pentru cercetari in stiintele cognitiei din Londra.

Studiul e lipsit de valoare, spunea ea, fiindca e aiurea sa observi diverse corelatii statistice si abia dupa aia sa cauti explicatii. O cercetare ok pleaca de la o ipoteza. Altfel, poti sa gasesti corelatii intre diverse chestii care n-au nici o legatura si sa te intrebi prosteste ce-i cu ele.

De ce era interesanta obiectia aia? Fiindca nu era o obiectie stiintifica. Era, de fapt, o obiectie filosofica, care nu se baza pe nici un fel de experimente si teorii acceptate, ci pe un ideal de stiinta – in stiinta nu pleci fara nici o idee si cauti sa gasesti coincidente; pleci cu niste intrebari si ii ceri naturii sa iti raspunda. Si asa mai departe.

Dar un ideal de stiinta nu se bazeaza, de fapt, pe nimic. In epoci diferite oamenii au crezut lucruri diferite despre “cum trebuie sa facem stiinta”. Si chiar azi, in discipline diferite lucrurile arata diferit.

Dar asta nu inseamna ca obiectiile filosofice nu conteaza intr-o discutie despre cercetari stiintifice. In unele situatii conteaza cel mai mult. 🙂