Mi-am turnat inca o lacrima din ceaiul batranetii… Samovarul zace stingher in coltul camerei ticsite de cartile lui Eliade, Ionesco, Cehov… Sunt ultimul pensionar naufragiat intr-o Romanie inutila…

Zilele se scurg anost impartindu-se intre gramofon, carti si pendulul uracios ce-mi numara zilele. Singurul vizitator al insulei este postasul, salvatorul inutil al unei batraneti handicapate.

Imi e pofta de aleile tineretii, de calestile amorului adolescentin… Romania m-a abandonat, a uitat clipele de sudoare comunista revarsate in campul muncii. Atunci eram tovaras, acum sunt nimeni…

Atunci eram membru de partid, acum sunt mort in propria-mi batranete… Traiesc cu ingerii din Samovar…

Semneaza Umilul Pensionar Roman

[vizy]