Magazinul e la un minut de mers de centrul Bucurestiului. Si arata astfel:
Poate se intelege mai bine ce am avut in cap atunci cand am facut poza asta daca va aratam ce era in jur:
Reminder: Suntem in Europa anului 2008 (pozele sunt facute ieri).
Magazinul e la un minut de mers de centrul Bucurestiului. Si arata astfel:
Poate se intelege mai bine ce am avut in cap atunci cand am facut poza asta daca va aratam ce era in jur:
Reminder: Suntem in Europa anului 2008 (pozele sunt facute ieri).
Trec des prin zona cu masina. Saptamanal cel putzin. Calea Mosilor, coada dinspre piata Sf. Gheorghe. Un exemplu clasic de ceea ce se intampla atunci cand itzi batzi joc de dreptul la proprietate.
In anii ’50, negustorii / burghejii au fost scosi de acolo si trimis la canal / minele de uraniu / lagare / Siberia / pushcarie. Casele au fost date la fortza proletara. Intre timp, fortza proletara s-a transformat in minoritate etnica.
In anii ’90, cand Iliescu dadea indicatzii pretzioase publice catre judecatori, sa nu cumva sa se gresheasca verdictele, s-a taraganat retrocedarea proprietatzilor. Poate mai mor din stapanii caselor, mama lor de exploatatori.
Si astfel, zona pe care ne-o prezintzi a ajuns cum a ajuns. Floarea Bucurestiului, altadata 🙁
yap, si eu stiu zona, trec saptamanal pe acolo; e destul de periculoasa seara, desi esti in buriclu’ Bucurestiului; noroc ca mai circula tramvaiul si coboara multa lume acolo.
un pic mai sus ( aproape de Kretzulescu, spere Rosetti) e si o librarie pentru copii, Tinkarbela, parca; eu astept sa vina vara si sa se lungeasca ziua ca sa mai trec pe acolo 😀
si cu siguranta dainuie inca vesnicele gunoaie din mica intersectie calea mosilor cu strada stefan luchian, pictor, undeva tot prin zona asta de case vechi, respectiv armeneasca 😐