Ce părere aveţi de fragmentul de mai jos? (Da, e destul de lunguţ, sorry; reprezintă puţin peste o pagină din carte.)
Cînd îşi vor da seama antivivisecţioniştii că, cerînd prohibiţia totală a experienţelor pe animale vii, pretind ceea ce nu-i cu putinţă să li se acorde? Serul antirabic al lui Pasteur a scăzut la minimum mortalitatea teribilei maladii şi serul antidifteric al lui Behring salvează peste o sută de mii de vieţi de copii în fiecare an. Nu-s oare de ajuns aceste două exemple pentru a convinge pe toţi iubitorii de animale bineintenţionaţi că descoperitorii unor lumi noi ca Pasteur, a unor leacuri noi împotriva boalelor pînă acum fără leac, cum sînt Koch, Ehrlich şi Behring trebuie lăsaţi să-şi urmeze cercetările neîmpiedicaţi de nici o restricţie şi netulburaţi de amestecul celor din afară? De altfel, cei cărora li se poate lăsa mînă liberă sînt atît de puţini că-i poţi număra pe degete. Pentru ceilalţi, fără îndoială, trebuie să se ceară insistent restricţii severe, poate chiar interzicere absolută. Dar merg mai departe. Unul dintre argumentele cele mai puternice împotriva mai multor experienţe pe animale vii este valoarea lor practică foarte redusă din pricina unor diferenţe fundamentale din punct de vedere patologic şi fiziologic între trupul omenesc şi al animalelor. Dar de ce experienţele acestea să se limiteze la trupuri de animale? De ce nu s-ar încerca pe trupul viu omenesc? Sînt atîţia criminali, ticăloşiţi învechiţi în rele, condamnaţi să-şi irosească restul vieţii în închisoare, nefolositori şi adesea chiar primejdioşi pentru ceilalţi şi chiar pentru ei înşişi. De ce nu li s-ar propune răufăcătorilor acestora, ce încalcă legile noastre, o reducere a pedepsei dacă ar consimţi să li se facă, sub anestezie, unele experienţe spre binele omenirii? Dacă judecătorul, înainte de a-şi pune pe cap toca neagră, ar fi împuternicit să ofere ucigaşului alegerea între spînzurătoare şi munca silnică pe atîţia şi atîţia ani, mai mult ca sigur că n-ar lipsi candidaţii. De ce n-ar fi autorizat doctorul Voronoff, oricare ar fi valoarea practică a descoperirii sale, să deschidă un birou de înrolare în închisori pentru cei care ar voi să ia locul nenorocitelor lui de maimuţe? De ce nu-şi unesc forţele toţi aceşti prieteni ai animalelor atît de bineintenţionaţi pentru a pune capăt exhibiţiilor de animale sălbatice în circuri şi în menajerii? Atît timp cît această ruşine va fi tolerată de legile noastre, avem puţină speranţă să trecem în ochii unei generaţii viitoare drept oameni civilizaţi. Dacă vreţi să vă încredinţaţi că nu sîntem în realitate decît o adunătură de barbari, n-aveţi decît să intraţi în cortul unei menajerii ambulante. Bestia feroce nedomesticită nu-i cea de după gratii, ci cea de afară.
Axel Munthe, Cartea de la San Michele, Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1969, în româneşte de Teodora Sadoveanu, pp. 75-76
(Cartea a apărut în 1929)
Hm, s-au facut experimente pe oameni acum vreo 60 de ani…
Daca te referi la cele din timpul Holocaustului, well, nu e chiar acelasi lucru. In primul rand aici e vorba de oameni care oricum trebuie pedepsiti intr-un fel sau altul, plus de o alegere constienta a acestora (ei trebuie sa fie de acord), ca sa nu mai spun de faptul ca am vazut si mentionandu-se si anestezia (-> conditii de tratament umane). Nu cred ca poti spune ca vreunul din cele trei puncte mentionate de mine a fost valabil in cazul Holocaustului.
foarte bine scris. si daca vreti sa vedeti de ce sint in stare bestiile feroce,numite oameni, intrati aici ( imaginile sint de o violenta extrema. sint interzise minorilor si celor sensibili. eu am ramas fara
glas o jumatate de zi) 🙁 http://video.google.com/videoplay?docid=1479807645754728827&q=slaughtered+china&total=162&start=0&num=10&so=0&type=search&plindex=1
Hmmm… grea dilema
Sa presupunem ca unu’ isi da acordul sa se faca experiente pe el. Si, ca sa fie pe deplin constient de alegere, doctorul ii spune: “vezi ca ti se poate intampla aia, aia si aia”.
Doar ca experimentele, prin definitia lor, pot avea si rezultate neasteptate-asa ca e cam imposibil de stiut 100% pentru ce anume ti-ai dat acordul-poa’ sa ti se intample o chesti mai nasoala decat se anticipa, si cu care, daca ai fi stiut, nu ai mai fi fost de acord
asa ca e foarte discutabil…
Raluca, experiente se fac pe oameni in mod frecvent. Exista corporatii care pun anunturi in ziare si recruteaza oameni pentru asta, pe care-i platesc. Exista researchers la universitati care platesc studenti pentru asa ceva. Evident ca exista intotdeauna un risc, de aia acesti oameni sunt platiti.
Oricum, Gramo, eu am ajuns aici – de unde crezi – de pe concursul de sexy bloggerita. Imi place ideea cu “no ads”, voi lua si eu un banner in 2-3 luni probabil. Imi place cum scrii, esti foarte aproape de stilul lui Zoso, si anume scrii putin, suficient cat sa antrenezi o discutie. Probabil ar trebui sa fac si eu la fel 🙂
Un an nou fericit!
Prefer un animal nevinovat pentru experimente oric?rui om, oricare ar fi statusul social. O via?? uman? e pur ?i simplu mai valoroas? decât cea a unui cobai.
@zamolxis: 10x! chit ca postul asta e scris de Vio, nu de Gramo. 🙂
@Vio: sunt doua probleme, nu? eu vad doua, in orice caz: (1) care sunt conditiile in care ar fi ok sa se faca experimente pe animale? si (2) care sunt conditiile in care ar fi ok sa se faca experimente pe oameni?
ar fi interesant de discutat despre amandoua, oricum!
@stefantalpalaru: ai sa razi, dar sunt oameni (Peter Singer, de pilda) care spun ca uneori viata unui animal e mai importanta decat viata unui om. 🙂
p.s.: gata, am gasit citatul pe care-l cautam:
(sursa aici)
So…problema nu ar fi daca e ok sau nu sa se faca experimente pe animale/oameni ci unde anume tragem linia intre OK si not OK?
p.s.: azi am citit o chestie funny ontopic aici.
(1) ?ine?i minte mica publicitate din ziarele noastre de dup? revolu?ie? erau o groaz? de cet??eni care “donau un rinichi”. sînt convins? c? numai de donat nu era vorba (adic? “donau pe bani”, doar c? nu specificau asta în anun?).
pornind de aici, cam cred c? mul?i oameni nevoia?i ar accepta pentru o anumit? sum? s? fie “cobai”.
(2) la afi?ierul universit??ii din freiburg (germania) era cel pu?in o ofert? în ’99 de “c?ut?m persoane de test”, pl?teau super bine, de aia nici nu m-am b?gat, mi s-a p?rut periculos din cauza sumei 🙂
dar probabil c? o past? de din?i sau o crem? tot sînt testate ?i poate nu mereu de angaja?ii laboratoarelor care le produc…
(3) înainte de a putea dona sînge a trebuit s? semnez un document cum c? am fost instruit? (fusesem) de riscurile care pot ap?rea pe parcurs sau dup? (nu mai re?in exact cum era, oricum, am avut noroc ?i n-am p??it nimic, m? gîndesc s? mai merg). nu a fost remunerat? treaba, dar nu-mi pare r?u (de?i nu m-ar fi deranjat nici s? m? pl?teasc?:P).
(4) da, clar c? în text era vorba de dou? chestii diferite, experimente pe animale ?i experimente pe oameni.
întrebarea ar fi: ce cale de mijloc avem? c? totu?i tare am vrea s? fie descoperite leacuri împotriva cancerului, sida etc. ?i nu cred c? e o chestiune de inspira?ie/revela?ie/viziune ?i gata, ai formula eficient? sut? la sut?.
m? bucur c? a?i scris a?a mul?i pe tema asta. am putea continua 😉
mul?umesc!
gramo, nu cred c? func?ionalitatea e “morally significant”. Apartenen?a la Homo Sapiens Sapiens e suficient? pentru a merita respectul. Altfel b?trânii ?i bolnavii ar fi exclu?i din comunitate – lucru extrem de rar în societatea noastr?.