[posturile din seria asta apar cu intarziere de o saptamana; beware, unele imagini ar putea fi considerate NSFW!]
Am plecat luni noaptea de acasa, pe la 12 si ceva. Am mers pe jos pana la gara, am gasit in sfarsit o casa de bilete deschisa, ne-am luat bilete si dupa aia ne-am dus sa asteptam trenul.
Ne-am mutat de mai multe ori. Mai intai, fiindca se asezasera in spatele nostru pe bancuta un tip si o tipa si ea tinea sa-si depene cu voce tare nush’ ce amintiri care chiar nu ne interesau.
A doua oara am plecat fiindca venisera o familie cu copii si, desi erau o multime de banci goale, au tinut sa se aseze fix langa noi. Plus ca aratau suspect si s-au tot holbat la noi si dupa ce ne-am mutat cu doua bancute mai incolo.
A treia oara ne-am mutat fiindca venisera langa noi mai multi pusti care incepusera sa traga basini rasunatoare. Pe bune.
Trenul trebuia sa plece pe la unu si jumatate, dar a plecat la doua si douazeci. Am gasit un compartiment gol (oricum, tot vagonul era gol) si am stat la povesti pana dimineata. Ce frumos e sa mergi la mare in septembrie!
Am ajuns cu o intarziere de o ora si patruzeci de minute in Constanta, dar nu ne grabeam nicaieri. Din Constanta am luat un microbuz pana in Mangalia, si de acolo inca unu’ pana in 2 Mai.
Ne-am dus in Micul Golf si ne-am pus cortul (in 20 de minute), am facut o baie si am plecat in Vama. Se vedea ca plouase cu o zi inainte (poate a fost chiar furtuna), n-am putut sa mergem pe faleza, era prea mult noroi. Am mers pe sosea.
In Vama era pustiu, ca atunci cand am fost de 1 mai (anul trecut) si am ramas pana pe 3. Multe magazine (si terase) erau inchise.
La Ovidiu era Ovidiu insusi. I-am aruncat o privire plina de dezgust (stie el de ce) si am plecat de acolo.
Am baut o bere la Soni. Eram singurii consumatori. Plaja era aproape pustie. Ce bine e sa mergi la mare in septembrie!
Ne-am dus la alimentara din sat si ne-am luat parizer, la vache qui rit, paine, pepsi si o bautura alcoolica dubioasa numita Baragan. Am stat si am mancat la o masuta de pe plaja, in Point.
Am vazut un “shooting”:
Si un catel simpatic. Dupa aia am mai facut o baie, iar Gramo-girl s-a conversat cu o fetita care s-a speriat de Gramo-boy, pe motiv ca are barba.
Ne-am intors in 2 Mai pe plaja. Pe drum s-a luat o catelusa dupa noi:
(acum doarme in spatele cortului, dupa ce a dormit toata noaptea in fata intrarii in cort, la picioarele noastre).
Ziua s-a incheiat devreme, dupa o ciorba superok la terasa din Micul Golf.
?i ce p?cat c? n-am putut s? mai ajung ?i eu pe la mare… 🙁
vrem si noi…
oof, ce bine de unii, n-au treaba. mi-e dor de 2 mai, desi n-am ajuns la plaja aia de nudisti vreodata. da la cati am vaut in Provincetown, cred ca mi-a ajuns…
nu pot sa cred Valdostana!!!! Cateaua nostra de asta vara…
Pazitaorea noastru si mancatoarea de pate si iaurt cot la cot cu noi… 😛
Traiasca!
ce frumusica e Valdostana! 🙂
E supeeeeeeer scumpicaaaaaaaa
m-am emotionat si am scris gresit…
[nu credeam c-o s-o mai vad pe valdostana… ca toti cateii avut la 2 mai de-alungul anilor… cand eram mai mica, pe la un 5-6 ani asa, am plans tot drumul pana acasa aproape ca a trebuit sa parasim un catel al plajii :”>]
*pazitoarea **noastra
Pingback: Gramo in 2 Mai - The final cut « Gramo’s World
Pingback: Reruns (14) - Gramo in 2 Mai at Gramo`s World