[da, am cam lungit povestea asta, sorry]
Urmatorul grup de sofisme despre care voiam sa vorbesc sunt cele din clasa petitio principii, sau sofismele circularitatii. Cea mai simpla varianta este asta. Un om sustine ceva. Sustine, de pilda, ca X este un politician prost. Cand i se cer argumente zice ca X nu e bun in politica.
Schema argumentului sau, prin urmare, ar fi asta:
X nu e bun in politica
——–
Deci: X e un politician prost.
E limpede in ce sens e vb de un argument circular, nu?
Adica, daca in cazul sofismelor de relevanta premisele nu prea aveau nici o treaba cu teza despre care se discuta, in cazul sofismelor de circularitate premisele au legatura, doar ca prea multa. Sa repeti propozitia pe care incerci sa o sustii nu poate conta drept argument. 🙂
O alta varianta de petitio principii e tactica otravirii fantanilor. Un om poate sa se prinda care sunt argumentele pe care le va aduce oponentul sau. El ar putea sa le mentioneze, la modul: “sigur ca oponentul meu va spune X, Y si Z, la ce altceva v-ati putea astepta?”
Printr-o faza de genul asta auditoriului i s-ar putea da impresia ca argumentele celuilalt au fost slabite. Dar nu e asa.
De pilda, tu banuiesti ca eu voi sustine ca e normal ca guvernarea actuala sa aiba anumite probleme cu alcatuirea bugetului, fiindca fondurile sunt putine, iar situatia prezenta am mostenit-o de la guvernarea anterioara. Asa ca o sa spui: “bineinteles ca guvernantii vor da vina pe mostenirea politica; ce altceva ar putea sa faca? etc.”
Cu asta poti spera sa slabesti efectul discursului meu, desi nu oferi, cu adevarat, nici un fel de argumente.
O alta e sa nu sustii ceva circular, dar sa sustii o chestie discutabila bazandu-te pe teze cel putin la fel de discutabile. Exemplu: Romanii sunt poporul ales pentru ca asa scria pe un copac din Piatra Craiului care ars acum 20 de ani.
In fine, dintr-un motiv mai curios, uneori e trecuta tot la sofismele de circularitate si falsa dilema. Despre ce e vorba? Cineva prezinta doua chestii ca si cand ar fi singurele alternative intr-o situatie sau ca si cand s-ar exclude una pe cealalta. Dupa care o elimina pe una si zice ca e evident ca trebuie sa o accepti pe cealalta.
De pilda: Cineva sustine ca tehnologia moderna fie ne face viata mai buna, fie reprezinta un pericol pentru viitorul omenirii. Dupa care incearca sa arate ca viata nostra nu e mai buna si trage concluzia ca tehnologia reprezinta un pericol pentru viitorul omenirii.
Cam asta e. In loc de alte exercitii, poate vreti sa vanati si niste sofisme din categoria asta,…
am înv??at ?i eu ceva nou… s? mai scrii d’?stea.. 🙂
ce dor imi era de un astfel de post, pe bune!
multumesc!
am intalnit sofisme de genul acesta, cred ca pt lucrarea de licenta…
Ce e gresit in argumentul:
Socrate e om.
Omul e o specie.
Deeeci…
Socrate e o specie.
Cum si in functie de ce difera termenul ‘om’ cand e folosit in cele doua contexte ?