[celelalte posturi din seria asta sunt aici]

Sorry, am facut o pauza cam lunga cu posturile de critical thinking. Remember, pana acum am vorbit despre diferenta dintre pareri sau opinii (despre care se poate discuta cu argumente) si alte lucruri (cu privire la care nu are sens sa argumentezi), despre tipuri de teze (factuale, evaluative, actionale), despre structura argumentelor (inclusiv despre diagramele alea pe care le poti utiliza pentru a vedea care e structura unui argument), despre mai multe tehnici de argumentare, despre evaluarea argumentelor s.a.

Acum ar trebui sa fie vorba despre sofisme. E destul de important sa vorbim despre asa ceva. De ce? Fiindca daca poti identifica usori niste sofisme, e mai greu sa te manipuleze cineva cu diferite discursuri.

I mean, unii oameni incearca sa-ti bage pe gat tot felul de prostii fara sa dea nici un fel de argumente. De astia, daca te-ai obisnuit sa recunosti argumentele si sa observi ca lipsesc, atunci cand lipsesc, te poti apara usor.

Exemplu: Cineva care te injura si dupa aia pretinde ca iti ofera “ca argument” afirmatia ca il enervezi e probabil o persoana lipsita de niste deprinderi elementare de gandire, care se descalifica automat ca interlocutor pentru o discutie rationala.

O injuratura nu exprima nici un punct de vedere si nu are cum sa fie sustinuta cu argumente, iar daca vorbesti despre motivul care te face sa actionezi intr-un fel (sa injuri, de pilda), n-ai dat nici un argument, bineinteles.

Alti oameni se prefac ca iti dau argumente, fara sa argumenteze ceva cu adevarat, dar spunand niste chestii care seamana cu niste argumente.

Astia sunt sofistii, si e mai greu sa te aperi de ei. 🙂

So, hai sa ne uitam la niste sofisme. Primul grup: sofismele de relevanta. Strange as it may sound, unii oameni se prefac ca dau argumente dar incep sa vorbeasca despre o chestie fara legatura. O chestie care pare sa aiba legatura cu teza pe care o sustin ei, dar nu are.

De pilda: Eu spun ca nu e ok sa intarzii, iar tu imi spui ca era aglomerat in centru. Observatia cu aglomeratia nu e relevanta. Tu ar trebui sa sustii ca e ok sa intarzii, dar asta e o teza evaluativa si nu are cum sa se sprijine pe niste chestii factuale.

Sau: Eu te acuz ca ai masluit alegerile, iar tu imi raspunzi ca reprezentantii partidului tau nu au facut promisiuni electorale populiste. 🙂

Un alt nume pentru sofismele astea e ignoratio elenchi. Nevermind. O varianta a sofismelor de relevanta e sofismul omului de paie.

Cum functioneaza asta? Pai, de obicei, e vorba de situatia in care un individ argumenteaza polemic (adica nu sustine el o teza, ci incearca sa critice teza pe care o sustine altcineva). In loc sa critice teza pe care trebuie sa o respinga, sofistul o inlocuieste cu o afirmatie asemanatoare, dar mai usor de criticat.

Cu alte cuvinte, isi construieste un om de paie, cu care sa se bata, in loc sa se lupte cu un om in carne si oase. 🙂

Exemplu: Cineva sustine ca poate ar trebui sa fie introdusa o amenda pentru cei care nu voteaza, asa cum e in alte tari din EU. Eu incep sa zic “Aaaa, pai ti se pare ok sa vina politia si sa ii tarasca pe oameni in strada, la sectiile de votare, impotriva vointei lor? Asta e democratie?”

O alta varianta a sofismelor de relevanta e asta. Cineva sustine o chestie ambigua (o afirmatie ambigua e altceva decat o afirmatie vaga; e clar, nu?). Chestia respectiva poate fi luata in mai multe sensuri. In cel putin doua sensuri diferite, in orice caz. Sofistul nostru sustine cu argumente afirmatia luata in sensul 1, dupa care pretinde ca a argumentat pentru afirmatia luata in sensul 2.

Exemplu: Spun ca homosexualii sunt o minoritate care are probleme. Mai intai iau afirmatia asta in sensul “ei se confrunta in societate cu tot felul de probleme, nu sunt acceptati, sunt discriminati etc.” si argumentez (probabil pe baza unor exemple, statistici etc.) pentru asta. Dupa care conchid ca e vorba de o comunitate care creeaza probleme societatii si ca “ar trebui luate masuri pentru ca societatea sa scape de astfel de probleme”.

Prezentarea asta s-a cam lungit, sorry. Gata, pauza, o sa continuam cu o alta categorie de sofisme data viitoare.

Exercitiu: cautati in presa, discursuri publice etc. exemple de sofisme de relevanta (cel putin 3).