X

Dupa ce am tratat despre curaj, sa ne ocupam acum de cumpatare. Caci acestea doua trec drept virtuti ale partilor irationale ale sufletului.

Despre cumpatare am spus deja ca reprezinta masura justa in ceea ce priveste placerile; la durere ea se raporteaza mai putin si nu in acelasi mod. In acelasi domeniu, cel al placerilor, apare si necumpatarea.

Sa definim acum natura placerilor de care este legata cumpatarea. Pentru asta e necesar, mai intai, sa stabilim distinctia intre placerile sufletesti si cele ale corpului. Sa luam ca exemplu dorinta de onoruri sau dorinta de studiu; in fiecare dintre ele, ne face placere ceea ce suntem inclinati sa iubim, placere resimtita nu de trup, ci mai degraba de spirit. Cei ce se bucura de asemenea placeri nu sunt numiti nici cumpatati, nici necumpatati, dupa cum nici cei ce se bucura de alte placeri ce nu au legatura cu trupul. Caci nu-i numim necumpatati, ci flecari, pe cei carora le place sa palavrageasca si sa povesteasca vrute si nevrute, pierzandu-si timpul cu tot felul de nimicuri; si nu-i numim cumpatati sau necumpatati nici pe cei ce sufera din cauza pierderii de bunuri materiale sau a prietenilor.

Cumpatarea trebuie deci raportata la placerile senzoriale, dar nici aici la toate; caci cei ce resimt placere datorita senzatiilor vizuale, de exemplu in fata culorilor, formelor sau imaginilor, nu sunt numiti nici cumpatati, nici necumpatati. Si totusi s-ar parea ca exista, si in aceste placeri, o masura justa, precum si un exces si o insuficienta. La fel si in cazul senzatiilor auditive: pe cei ce se bucura in mod excesiv de muzica sau teatru nimeni nu-i numeste necumpatati, dupa cum nici cumpatati pe cei ce se bucura de ele cu moderatie. Si nu se intampla altfel nici in privinta senzatiilor olfactive, cu exceptia unor cazuri intamplatoare; caci nu-i numim necumpatati pe cei carora le fac placere miresmele de fructe, trandafiri sau mirodenii parfumate, ci mai degraba pe cei atrasi de parfumul cosmeticelor sau de cel al mancarurilor; daca insa necumpatatii gasesc o placere in acestea din urma, este pentru ca trezesc in ei amintirea obiectului unei dorinte. Trebuie observat ca si alti oameni, cand le este foame, se simt atrasi de aromele mancarurilor; dar placerea pentru astfel de lucruri este caracteristica necumpatatului, acestea constituind obiectul dorintelor sale.

Nici la celelalte vietuitoare placerea nu este legata de aceste senzatii decat accidental. Astfel, nici cainii nu resimt placerea in a adulmeca mirosul iepurilor, ci in a-i consuma, dar mirosul este cel ce a declansat senzatia; nici leul nu resimte placere in a auzi mugetul boului, ci in a-l manca, dar datorita mugetului i-a simtit in apropiere prezenta si de aceea el pare a se bucura la auzul mugetului. Tot astfel, nu vederea “unui cerb sau a unei capre salbatice” [citat din Homer] ii declanseaza placerea, ci faptul ca va avea de mancare.

Asadar, de astfel de placeri sunt legate cumpatarea si necumpatarea, placeri impartasite si de celelalte fiinte vii, fapt care le face sa para servile si animalice; iar acestea sunt placerile oferite de simtul tactil si de cel al gustului. Dar se pare ca placerile sunt legate de gust foarte putin sau deloc; caci gustului ii este proprie facultatea de a discerne aromele, cum fac degustatorii de vin si bucatarii, care insa nu gasesc in asta o placere prea mare. Si nici macar necumpatatii, caci ei se bucura mai mult de placerea simtului tactil, atat in ce priveste bauturile si mancarurile, cat si in ceea ce numim placeri erotice. Asa se face ca un amator de rafinamente culinare dorea sa aiba un gat mai lung decat cel al unui cocor, pentru a se bucura de placerea atingerii.

Deci simtul de care este legata necumpatarea este cel mai larg raspandit; si s-ar parea ca pe drept necumpatarea este considerata blamabila, ea nefiind legata de partea umana din noi, ci de cea animalica.

Asadar, a te bucura de asemenea placeri si a gasi in ele suprema satisfactie este ceva animalic. Fac exceptie, desigur, cele mai demne de un om liber dintre placerile tactile, cum sunt acelea pe care, in gymnasii, le produc frectiile si incalzirea; caci nu de intreg corpul este legata placerea tactila in cazul omului necumpatat, ci doar de unele parti.