Varianta 1:

Ne-am cunoscut intr-o seara de toamna, pe motoare. Iubitul meu de atunci il cunostea pe Gramo-boy. Ne-am asezat la masa cu el si el ne-a citit povesti.

Ne-am revazut dupa un an, in acelasi loc. Au urmat discutii pe messenger, o intalnire la terasa, o plimbare in gradina botanica, unde ne-a prins o furtuna. Partea amuzanta a fost ca mi-a uscat hainele la cuptorul cu microunde si apoi am plecat acasa. Nothing happened.

Anyway, cu toate aceste intalniri, eu tot nu m-am prinsesem ca el chiar ma place. Am realizat doar atunci cand mi-a spus ca ma iubeste.

Cam asta e partea descriptiva.

De fapt, dupa cum va spuneam aici, eram in mijlocul unui experiment. In ziua a 17-a am refuzat sa ma mai joc de-a moartea pentru ca ma indragostisem si ma proiectam intr-un viitor mai indepartat. Nu mai puteam sa-mi imaginez ca in 2 saptamani nu voi mai fi. 🙂

Pe 22 iulie 2005 il vedeam cam asa: aparent neingrijit, nepasator sau blajin, afisand naivitatea sau “ghidusia” unui copil…armonios oarecum, calm… nu vrea sa tulbure, sa impresioneze sau sa acapareze…

Asa il vad si acum.

Varianta 2:

Eu m-am indragostit de Gramo-girl de prima data cand am vazut-o. La inceput am crezut ca e actritza. Nu fiindca era frumoasa (desi era, si e si acum), ci datorita unui anumit aer: prezenta de spirit, nonsalanta, personalitate puternica (genul de om care isi impune prezenta chiar si atunci cand tace si se uita la nori).

Dar, in fine, era iubita unui prieten care mi-era foarte drag (si mi-a ramas foarte drag), din multe motive, pe care n-o sa le dau acum.

Ne-am mai vazut, din cand in cand, vreun an. Am tot incercat sa uit ca o iubesc. N-am reusit niciodata.

Site-ul despre consiliere filosofica l-am facut doar pentru a avea un pretext de discutie cu ea. Asta nu inseamna ca nu m-a interesat de mult timp consilierea filosofica, ci doar ca aman sa fac multe lucruri.

Cand am aflat ca Ramona si Iancu s-au despartit nu m-am bucurat. Am fost trist. Fiindca tineam la ei si voiam sa fie fericiti impreuna. Am si plans, dar asta nu conteaza, fiindca nu suntem intr-o telenovela.

Iar apoi mi-am dorit sa fim prieteni. Nu mai mult, fiindca nu mai speram ca pot avea alt soi de relatie cu alta persoana atunci. Nici acum nu cred in altceva decat in apropiere intre oameni, prietenie si iubire.

N-o sa spun niciodata ca eu si Gramo-girl formam un cuplu. Un cuplu e format din oameni care isi promit (culmea ipocriziei) ca isi acorda reciproc o pozitie privilegiata (“doar pe celalalt il iubesc, doar celalat e un partener sexual potential etc.”). Iar pe mine astfel de promisiuni ma dezgusta. Dar asta e alta poveste.

E ciudat ca am ajuns sa fim best-friends si iubiti si impreuna (dar nu un cuplu, mind you!). E o chestie aproape miraculoasa. E o chestie de care inca ma mir. Ma trezesc si ma intreb “Am I dreaming, or what?” Gata, am scris prea mult!

Alte materiale:
Stenogramele lui Gramo (o scrisoare din 20 iunie 2005)
O discutie pe ymess din 22 iunie 2005, ziua in care cei doi gramo au inceput sa fie impreuna (da, primul “te iubesc” a fost spus pe ymess! 🙂 ):

Gramo-boy: offff,…
Gramo-girl: ce ai patit?
Gramo-boy: nic
Gramo-girl: ei nic
Gramo-girl: nu ma pacali

Gramo-boy: tu ce faci?
Gramo-girl: am incercat sa dorm si nu am reusit
Gramo-girl: a inceput sa ma manance tot corpul de nervi si am renuntat
la somn
Gramo-boy: pai te las sa dormi, atunci

Gramo-girl: pai tocmai iti spuneam ca am renuntat la ideea cu somnul
Gramo-boy: frate, nu-l mai lipi pe smiley ala de “L”, ca iese un smiley
cu inimioara si ma bagi in filme

Gramo-girl: pe bune?
Gramo-boy: da
Gramo-boy: doar nu mint

Gramo-girl: comunicarea pe msng e ciudata
Gramo-boy: mda, stiu o tipa care si-a facut lucrarea de master pe asta
Gramo-girl: da, am facut si eu “cercetari”
Gramo-girl: ceva cu diferente de gen, motivatie, asteptari, identificare
Gramo-girl: bine, mai e problema cu genul declarat in spatiul virtual si
ala biologic da` a fost amuzant

Gramo-girl: mi-am amintit de mailul de azi
Gramo-boy: in sfarsit avem un feedback la mailul de azi!

Gramo-girl: bine, hai sa le luam pe amandoua: recomadarile… si
rationamentul tau cu 6 variabile
Gramo-boy: spit it out!

Gramo-girl: pai am inceput cu o imagine (pentru mine imaginea conteaza
pentru ca produce senzatii)…. aparent neingrijit, nepasator sau blajin,
afisand naivitatea sau “ghidusia” unui copil…
Gramo-boy: hmmm,… nu e nimic afishat, ramona! io nu-mi construiesc o
imagine exterioara

Gramo-girl: armonios oarecum, calm… nu vrea sa tulbure, sa impresioneze
sau acapareze…
Gramo-girl: stiu ca nu-ti construiesti imaginea

Gramo-boy: tu n-ai chef sa iesi?
Gramo-girl: pai daca as iesi, as iesi pentru putin timp; maxim 2 ore, sa
zicem, pentru ca sunt kind of lost and tired… si ar tb sa mai dorm, sa
nu pic

Gramo-boy: nu vreau sa faci eforturi
Gramo-boy: nu vreau sa faca nimeni nimic pt mine
Gramo-girl: pentru 2 ore nu as face eforturi si apoi nu consider ca asta
ar fi un efort… sa ma intalnesc cu tine… eu ma gandeam numai sa ma
suporti tu asa, sunt aiurea cand sunt obosita

Gramo-boy: mi se pare ca am fost destul de izolat in ultima vreme; adica,
sure, m-am socializat din cand in cand, dar…. atat
Gramo-boy: si nu vreau sa pic pe capul tau, mai ales ca, after all, nici
nu stiu prea bine cum esti s.a.m.d.
Gramo-girl: ce incerci sa-mi spui si e nu ma prind?

Gramo-boy: mi-ar placea sa fim prieteni ok s.a.m.d.; cred ca esti o
persoana f misto, dincolo de faptul, complet nesemnificativ, ca idealurile
mele estetice sunt intrupate de tine s.a.m.d.; give me some time sa scap
de prostiiiiile astea; after all, nu cred ca ti-ar placea ca cineva sa
te aprecieze foarte mult doar fiindca se simte indragostit & stuff; e
complicat si stupid in acelasi timp si n-are rost sa ne batem capul;
ceea ce conteaza e asta: dincolo de tulburarile mele afective aiuristice,
as vrea sa te cunosc mai bine si sa fim, atata cat ai chef, prieteni;
sunt cam incoerent, ma opresc
Gramo-boy: forget about it!

Gramo-girl: asta cu “forget about it” e complet aiurea
Gramo-girl: unde avem terasa aproape?

Gramo-boy: stai linistita, odihneste-te!
Gramo-girl: ei, na!… pai acum am chef sa ies din casa!
Gramo-boy: promit ca next week o sa fiu o persoana frecventabila, fara
drame afective si alte bulshituri

Gramo-girl: nu o sa-mi placa sa fii persoana frecventabila, pot sa ma
obisnuiesc, dar…
Gramo-boy: nu cred in chestii care “ti se intampla”; asa cum poti sa alegi
sa te indragostesti de cineva, poti sa alegi si sa te linistesti
Gramo-boy: to be sincere, nu m-as simti prea in largul meu sa te vad live
acum, am spus prea multe tampenii

Gramo-girl: pai si eu am spus tampenii
Gramo-boy: looooooooooooooooooool
Gramo-boy: tu n-ai spus nimic

Gramo-boy: in schema mea cam stupizica se pare ca eu sunt spre 1) iar tu
spre 6); iar acum intelegi de ce sunt trist
Gramo-girl: pai ti-as spune ca m-am indragostit de tine; oricum ai intuit
varianta 2… cum am o imagine oarecum ideala despre iubire, vad si
potential de variabila 1 [!?!]

Gramo-girl: asta a fost tare
Gramo-girl: eu nu vreau sa linistesc nimic

Gramo-boy: ce parcuri sunt pe langa tine?
Gramo-girl: parcul “nu stiu cum se cheama”, da` e la 2 minute de mine
Gramo-boy: ai chef sa iesi pt o ora?
Gramo-girl: da

Gramo-boy: am plecat
Gramo-girl: eu te astept
Gramo-boy: ok
Gramo-boy: te iubesc!
Gramo-girl: run!