[iar o sa apara comentariul la textul de saptamana trecuta cu o mica intarziere; sorry]
II
Definind astfel voluntarul si involuntarul, ne ramane sa tratam despre optiune, adica despre alegerea deliberata; ea pare sa fie trasatura cea mai caracteristica a virtutii si un criteriu de judecata a caracterului mai bun decat actele.
Alegerea deliberata pare, evident, ceva voluntar, fara sa se identifice insa cu voluntarul, sfera acestuia din urma fiind mai extinsa; caci voluntarul este comun si copiilor si altor fiinte vii, dar alegerea deliberata nu. De asemenea, si actele neprevazute le numim voluntare, dar nu le consideram rezultat al unei alegeri deliberate.
Cat despre cei ce numesc alegerea deliberata dorinta, sau impuls, sau vointa, sau opinie, nu par sa aiba dreptate. Alegerea deliberata nu are nimic comun cu fiintele irationale, pe cand dorinta sau impulsul, da. Si omul netemperat actioneaza sub impulsul dorintei, dar nu in urma unei alegeri deliberate; pe cand cel stapan pe sine, dimpotriva, o face deliberat si nu manat de dorinta. In afara de aceasta, dorinta se opune alegerii deliberate, pe cand o dorinta altei dorinte nu. Iar dorinta este legata de placere si durere, in timp ce alegerea deliberata nu are legatura nici cu una, nici cu cealalta.
Ea este cu atat mai putin un impuls, pentru ca se pare ca ceea ce se datoreaza impulsului nu este catusi de putin in conformitate cu o alegere deliberata.
Dar alegerea deliberata nu este nici macar vointa, desi apropierea dintre ele este vizibila. Caci nu exista o optiune a imposibilului si, cine ar pretinde ca-l alege, ar parea un smintit. Exista insa o vointa a imposibilului, de pilda cea a nemuririi. Intr-adevar, vointa este legata si de lucruri care nu pot fi in nici un fel indeplinite de cel ce le voieste, de pilda obtinerea victoriei pentru un actor sau pentru un atlet; dar nimeni nu-si propune asemenea lucruri, ci doar pe cele pe care crede ca le poate realiza el insusi.
In afara de aceasta, vointa vizeaza mai mult scopul, pe cand optiunea vizeaza mijloacele necesare atingerii scopului. De exemplu, vizam sanatatea, dar alegem deliberat mijloacele prin care putem fi sanatosi; sau spunem ca vrem sa fim fericiti, dar a pretinde ca alegem deliberat aceasta ar fi in dezacord cu realitatea. Caci, dupa cat se pare, in general alegerea deliberata priveste lucrurile ce depind de noi.
Desigur, ea nu poate fi nici opinie; pentru ca putem avea o opinie despre orice, chiar si despre lucruri eterne sau imposibile, nu mai putin decat despre cele ce depind de noi. Iar opiniile se impart in adevarate si false, nu in bune si rele, pe cand optiunile se impart mai degraba in acestea din urma. Fara indoiala, nimeni nu ar considera alegerea deliberata ca fiind identica cu opinia in general; dar ea nu se identifica nici cu o opinie anume. Caci suntem buni sau rai dupa cum preferam binele sau raul si nu dupa opiniile noastre. Si ne propunem sa obtinem sau sa evitam ceva, ca si altele de acest fel, pe cand opinia o avem despre natura, utilitatea sau calitatea unui lucru; dar opinia nu are nici o legatura cu faptul ca urmarim sau evitam ceva.
In afara de aceasta, laudam alegerea deliberata mai degraba cand are loc in legatura cu ce trebuie sau in mod corect, dar opinia cand concorda cu adevaraul. Si alegem ceea ce stim ca e bine, dar ne putem exprima opinia si in legatura cu ceea ce nu cunoastem indeajuns.
Se pare, de asemenea, ca nu totdeauna oamenii care fac cele mai bune alegeri sunt si cei care au opiniile cele mai bune, ci, dimpotriva, unii sunt mai tari in opinii, dar viciul ii determina sa aleaga ce nu trebuie.
Cat despre faptul ca opinia precede alegerea sau ii urmeaza, nu ne intereseaza aici; caci nu aceasta este chestiunea pe care o examinam, ci daca alegerea deliberata este acelasi lucru cu opinia.
Atunci, ce este alegerea deliberata, sau ce o caracterizeaza, daca nu coincide cu nimic dintre cele mentionate mai sus? Este, evident, ceva voluntar, dar nu orice act voluntar implica alegerea deliberata. Este ea, asadar, obiectul unei premeditari? Caci alegerea deliberata are loc cu ajutorul ratiunii si inteligentei. De altfel, si din numele ei se poate deduce ca este vorba de ceva ales cu prioritate fata de alte lucruri.