Inca o amintire de la mare

Zice marlanul: “da’ ce esti grabit ma, ca la masa nu trebe sa te grabesti”; dupa aia zice: “ai patit ceva?” apoi zice: “tu esti nesimtit, ma! stii ce insemna sa fii nesimtit?” vai ce marlan! asa un marlan mare n-am mai vazut de mult!

Alt marlan se da din priviri la tipa care serveste la mese; un copil localnic se holbeaza la mine; un caine negru latra la un alt caine iar stapanul nu ii face nimic; il lasa sa latre si sa deranjeze pe toata lumea.

Copilul marlanului, dupa atatea admonestari stupide, se incrunta la taica-sau marlanul; in departare trece o fetita simpatica; copilul marlanului sta sa planga.

Marlanul zice: “cine a cerut, eu sau tu? daca nu poti sa mananci, de ce ai cerut? am mancat mai bine ca tine; cascavalul ala tine de foame! ia-ti apa!”

Apoi zice: “vorbesc cu turcii! niciodata nu intelegi; cine v-a pus sa comandati daca nu mancati?” Si dupa aia: “si-apoi, ai cerut, il mananci! ca aia e portia!” Cainele amusineaza pe la masa toparlanului cu parul lins pe cap, care tot incearca sa se dea la chelnerita.

Fetita cea frumoasa trece inapoi, in departare; marlanul a inceput sa se rasteasca printre dinti la copil, in modul cel mai scarbos cu putinta.

Burtosul lins si libidinos zice ‘sarumana pentru masa’; acum marlanul incepe sa se ia de celalalt copil; mama copiilor sta ca vaca, in timp ce marlanul se vaita ca el n-are bani; niste batranele vorbesc despre sclavagism; marlanul tot mai bodogane.

Nenea din spate inca se rupe in figuri cu o tanti – cum au fost ei prin strainatatzuri si ce au vazut si asa mai departe; vorbesc tare, in speranta ca o sa-i auda cat mai multa lume.

Burtosul lins si libidinos s-a dus dracu’ stie unde; la o alta masa au venit doi tineri cam slempetzi; chelnerita s-a asezat la masa pe locul libidinosului si palavrageste cu cei ramasi; o blonda cam uratica tot da tarcoale prin terasa.

Dintre cei ramasi la masa, cu care se socializeaza chelnerita, e o tipa cam trecuta, probabil amanta burtosului; are picioare frumoase; de la bar au pus blegovici in boxe;

Tinerii cei slempeti se dragalesc ostentativ; ca niste animalute stupide; nu stiu ce dracu am, totul mi se pare superpenal; nu mai pot sa scriu nimic.

7 thoughts on “Inca o amintire de la mare

  1. gramos

    @cara.mia: nu cred ca poti sa vorbesti despre ton acru cu privire la ceva scris; mi se pare o aberatie; iar daca nu vezi nimic de natura sa-i deranjeze pe cei din jur in purtarea personajelor din povestire, n-am ce sa-ti spun 🙁

    p.s.: mi-ai stricat buna-dispozitie pe ziua de azi 🙁

  2. golgota

    mie mi se pare o aberatie ca ti se pare o aberatie; eu am perceput “tonul” post-ului tau ca fiind “acru”… poate ca mi se pare, poate ca nu…
    cat despre personajele povestirii… e plina lumea de astfel de insi… so what?

    imi pare rau ca ti-am stricat buna-dispozitie… dar de fapt, cred ca era avariata dinainte:(

  3. gramos

    @cara.mia si/sau golgota: nu ti se pare ca e o diferenta intre a-i spune cuiva ca e “fraier” si a-i spune ca e fraier?

    scrii o chestie si dupa aia zici ca baaaaaaaaah, era in ghilimele; cat despre texte de genul “cred ca dispozitia ta era avariata dinainte”… mai bine le pastrezi pentru oameni pe care ii cunosti;

    in fine, cand cineva scrie despre faze penale cu oameni penali si tot ce ai tu de spus e “so what?”, poate ar fi mai bine sa te abtii.

    u know something,… perhaps you should go and play smart somewere else!

  4. Vlad

    Bai nene, bai nene! 🙂 Gramos, nu stiu de ce va stricati dispozitia asa repede. Correct me if i’m wrong: daca un ton acru poate fi transpus cumva într-un text, sub forma de “ton acru” (de exemplu în fraze ca: ‘Burtosul lins si libidinos s-a dus dracu’ stie unde’), deci e un ton subînteles, de ce nu s-ar putea subîntelege si ghilimelele??

    On topic, parada mea personala împotriva acestor scene foarte raspândite la mare, ma mint singur imaginându-mi ca asa le sta bine porturilor: decrepite, amorale, pline de mârlani. Apoi miros briza din Turcia.

  5. gramos

    @Vlad: Nu exista Gramos; Ce, pe tine te cheama Mahala? 🙂

    [part one]

    “acru” e o chestie folosita deja metaforic atunci cand e vorba de tonul vocii (tonul vocii cuiva nu are, cu adevarat, nici un gust);

    e o metafora cam penala; spui despre o tzatza ofticata si “strepezita” ca “vorbeste pe un ton acru”; “ton acru” si “om acru” sunt sintagme peiorative; is that simple;

    si nu vad de ce sa te exprimi metaforic (si cam agresiv) in loc sa vorbesti normal;

    in al doilea rand, sa muti metafora asta ieftina intr-un alt context, atunci cand e vb despre o chestie scrisa, nu poate decat sa sporeasca si mai tare confuzia;

    poti vorbi despre “tonul pe care scrie cineva” doar metaforic; altfel, in sens propriu, sa vorbesti despre tonul textului cuiva e o aberatie;

    iar lui Gramo, cum spuneam, oamenii care in loc sa se exprime simplu, clar si deschis (si sunt atenti sa nu le raneasca interlocutorilor sentimentele) ingramadesc metafore peste metafore pana nu se mai intelege mai nimic din ce spun (si sunt, pe deasupra, cam agresivi) ii repugna;

    de ce? fiindca strategia afirmatiei agresive (dar atat de vagi incat sa se poata intelege aproape orice din) nu prea e ok;

    omul agresat incearca sa se apere, dar agresorul o tine pe a lui; de ce nu? in fond, a spus o chestie atat de vaga incat nu trebuie sa o justifice prin nimic 🙂

    eventual, isi schimba discret pozitia de la o replica la alta; nu isi cere niciodata scuze, ci continua sa fie agresiv si sa “arunce cu praf in ochi”;

    nu mai continui cu povestea asta; oricum, nu cred ca reprezinta un raspuns la ceea ce ai spus tu[*], fiindca nu am inteles ce vrei sa spui 🙁

    [*]ma refer la pasajul asta:

    daca un ton acru poate fi transpus cumva într-un text, sub forma de “ton acru” (de exemplu în fraze ca: ‘Burtosul lins si libidinos s-a dus dracu’ stie unde’), deci e un ton subînteles, de ce nu s-ar putea subîntelege si ghilimelele??

    [part two]

    Trec acum la ceea ce i-a stricat lui Gramo buna dispozitie. Gramo stie ca exista oameni nesimtiti, marlani, necivilizati, prosti, agresivi, needucati s.a.m.d. Incearca sa ii evite, iar cand nu mai poate, se revolta.

    Gramo se revolta si reactioneaza in diverite feluri. Lui Gramo i se pare ca stupefactia si revolta sunt singurele reactii ok fata de nesimtire, marlanie, prostie, lipsa de educatie s.a.

    Gramo mai stie ca exista si oameni pe care marlania si lipsa de educatie si celelalte nu-i revolta.

    Oameni care, chiar daca nu sunt ei insisi nesimtiti, necivilizati, prosti s.a. s-au ciocnit asa de mult de marlanie si prostie incat au devenit permeabili la toate astea.

    Dar cand intalnesti astfel de oameni, nu poti sa nu te intristezi. Si uite asa iti pierzi buna dispozitie.

Comments are closed.