Din seria “ce am mai facut”

Erau niste posturi vechi intitulate asa. Nevermind. In ele povesteam ce am mai citit, ce filme am mai vazut, ce muzica am mai ascultat s.a. So, here we go:

Ce am mai mancat: Guacamole (pulpa de avocado facuta piure + zeama de lamaie, ceapa taiata marunt, sare, piper, tabasco, un pic de ulei de masline); in plus, Gramo si-a facut nevoia anuala de junk food, mergand la KFC 🙂

Ce am mai citit: Who cares?

In fine, e la Dalles o colectie destul de faina – Wordsworth Classics, toate cartile costa 12 lei fiindca de obicei e vorba de texte care sunt deja public domain si pot fi gasite gratuit in format electronic (la Project Gutenberg sau prin alte parti).

Am luat “100 Selected Stories” – o carte cu povestiri scurte, scrise de William Sydney Porter (pen name O Henry, dar nimeni nu stie de la ce vine O 🙂 ) si ne-am apucat sa citim prima povestire in troleu.

Surprise! Era povestirea aia draguta cu doi tineri saraci – ea are un par foarte frumos si n-a economisit decat un dolar 80 pentru Craciun si se duce si isi vinde parul ca sa-i poata lua un lant frumos pentru ceasul de buzunar.

El isi vinde ceasul ca sa-i cumpere ei un set de piepteni ca sa-si poate ingriji parul. Fiecare sacrifica chestia la care tine cel mai mult pentru a-i lua celuilalt un cadou care se dovedeste inutil.

Povestirea asta mi-a adus aminte, poate fiindca era vb de Craciun, de Yes Virginia, there is a Santa Claus, unul dintre cele mai celebre texte aparute vreodata intr-un ziar american.

S-a facut si un film pornind de la povestea textului astuia, iar rolul jurnalistului care l-a scris a fost jucat de Charles Bronson! Iar in 2006 Dresden Dolls au scos un album intitulat Yes, Virginia.

Iar un filosof a scris un text in care incearca sa arate ca in spatele senzatiilor noastre se afla o lume reala si i-a pus titlul Yes, Virginia, There Is a Real World.

La ce filme ne-am mai uitat:

Eragon – nimic memorabil: personaje enervante si actiune slaba.

Deck the Halls – o comedie potrivita pentru vacanta de craciun (de fapt, Danny DeVito face tot filmul).

Happy Feet (la inceputul filmului ai senzatia ca revezi Marsul pinguinilor) – e amuzant si sensibil numai ca mi-e dor de povesti cu oameni, m-am cam saturat de desene animate cu animalute.

Curse of the Golden Flower – in acelasi stil ca “Crouching Tiger, Hidden Dragon”, poveste trista si imagini superbe.

The Holiday – femei plangacioase, stresante, dar amuzante; in acelasi stil ca Something`s Gotta Give, stilul Nancy Meyers.

Ce am mai ascultat:

Mai multe chestii de pe Jamendo: bad loop, Grace Valhalla, Greg Baumont, Ksyz, Lonah, Manuzik, Maya de Luna, Metisse, Revolution Void, Silence, Swirl of Dust, tryad, wade (chestii gen electro, ambient, chill-out, trip-hop, cel mai mult mi-a placut Lonah)

Datorita postului de aici (de la Bucharest Republic) am mai reascultat Delta RFI; pe net, fiindca radioul e bagat pe undeva. Iar stream-ul de pe net se intrerupe 🙁

In rest:
Am fost la Mini Prix si am luat o pereche de blugi, trei hanorace si un pulover (plus sosete) cu 145 de lei 🙂