Errr,… well,… offff, ce bine ar fi daca as avea ceva scris! o foaie pe care sa o copiez,… un text,… e relaxant sa transcrii; prin constiinta ta pot trece, intr-un mod superficial, cele mai profunde idei; tu le citesti si le scrii.

nu te incordezi; nu iti tresare nici un muschi; pielea fetei iti sade flasca peste oase, ca o masca; inima nu iti bate nici mai repede, nici mai incet.

iar tu,… tu poti sa uiti de tine; pentru o scurta vreme,… e ca si cand nu ai exista, ca si cand existenta ta ar fi suspendata; uiti ca existi, uiti ca o sa mori,…

ideile de pe foaia pe care o redactezi te inrobesc, desi nu le pricepi; mintea ta e condusa pe niste fagasuri dinainte stiute; nu ai cum se intri intr-o fundatura; textul pe care il scrii trebuie sa aiba un sfarsit; nu se poate incheia abrupt.

[explicatie: jurnalul dactilografei e un proiect de grup; poti scrie o continuare sub forma de comment; cea mai buna continuare va fi adaugata la text dupa cateva zile; apoi vom merge mai departe, cu urmatoarea inregistrare din jurnal 🙂 ]