nu-mi plac intelectualii; nu-mi plac oamenii care citesc mult; nu-mi plac oamenii care vorbesc mult (si cu pretentii) despre ce au citit, inteles, apreciat s.a.m.d. nu-mi prea plac profesorii de literatura; si nici criticii literari; nu-mi place vooooooooorbaaaaaaaaa loooooooooor luuuuuuuuuuuuungaaaaaaaaa; ca si cand literatura aia pe care au citit-o ei la metru ar contine nush’ce mari adevaruri supreme;
pentru mine oamenii nu se impart in “culti” / “cultivati” / “intelectuali” etc. si oameni simpli; se impart in oameni lipsiti de bun simt si oameni cu bun simt; intelectualii care ma improasca cu gargara lor “elevata” nu-s prea diferiti, in fond, de ultimii marlani; lipsa de bun simt se manifesta in moduri diferite, asta e tot;
nu-mi plac nici urbanii; dezinvoltura lor de oameni “inteligenti” care muncesc pe apucate, fac multi bani si isi permit hobby-uri excentrice mi se pare gaunoasa; imi par superficiali si inumani (omg, e un tmbase pe care-l ascultam acum ani de zile pe besonic la alternativ.ro – super electro).
cu toate astea ii iubesc pe oameni; weird, eh? am I stupid or what? offf, e mai complicat; mai demult spuneam ca ii apreciez pe oameni, dar as prefera sa nu am de-a face cu ei; ca sunt mai misto atunci cand ma gandesc eu la ei (Gramo locuieste in Utopian Labs, remember? 🙂 )
iar acum: nu esti si tu uneori ca si mine? nu de aia preferi uneori sa interactionezi asa (pe net) in loc sa ai de a face cu ei? oamenii reali uneori put; contactul fizic cu ei e uneori dezgustator; nu e mai bine sa le atingi doar mintea? nu e mai calda o minte vie decat un corp asudat?
well, I don’t know,…
Cum naiba ii iubesti dar put? Mi se pare ca faci un pic pe eroul/eroina in atitudinea asta “iubareata”.
Pt tine oamenii nu se impart in intelectuali si oameni simpli dar nu-ti plac intelectualii?
Nici mie nu-mi plac intelectualii zgomotosi dar cred ca sunt f putini cei care scapa de boala vorbei rotunde. Fiecare categorie cu stridentele ei; ce mi-e Pamela Anderson, ce mi-e un intelectual inzorzonat cu carti la centura? Aceeasi vulgaritate.
Pt mine oamenii nu se impart in oameni de bun simt si oameni lipsiti de bun simt. Cred ca toti suntem ingrozitor de marlani si nesimtiti cateodata si extraordinar de delicati si sensibili alte dati. Cand cineva e nesimtit cu mine, incerc sa-mi spun ca sigur a fost astazi sau va fi dragut cu altcineva. Mi-e f. greu sa nu impart oamenii cu care interactionez in de bun simt si lipsiti de b. simt dar incerc si cred ca-mi va fi din ce in ce mai usor. Sper :).
vrei sa ne uitam la ce e in spatele postului? sa-i scoatem matzele la iveala si sa-i spalam rufele in public? 🙂 let’s do it! 🙂
– first of all, atitudinea romantica: “spiritul e fain, corpul e nashpa; corpul e ca o carcasa de care ai dori sa te lepezi, daca ai putea, spiritul conteaza;”
– of course, koerperkultur de la inc sec. xx a fost un contracurent la asta: “corpul e bun, frumos si ok; da, uneori pute, dar e sanatos sa putzi si sa tragi basini; e natural; corpul e frumos si face pereche cu spiritul :)”
– apoi, atitudinea anti-romantica: sa stai in biblioteca si sa citesti pana devii clorotic(a) nu bate nici o anorexie temeinica din zilele noastre 🙂 fii glamour, fii cool, nu romantic! 🙂
– dar apoi: “nu neaparat glamour, ci urban;” dar si sa fii urban nu e misto, fiindca esti prea rece; so, to make a long story short, e un post contruit pe niste influente culturale mai noi si mai vechi si pe niste tensiuni.
– si s-ar mai putea adauga multe, dar asta ar fi exact ce ar face un critic literar: “bla-bla-bla”; textul de la inceput a fost o iesire directa, sincera; acum e ca si cand as scormoni in (pardon) politicieni;
ma opresc aici, fiindca vreau sa trimit ce am scris 🙂
f. eleganta miscarea
🙂
gramos, nu-ti plac nici intelectualii autentici, sau in momentele lor de autenticitate? vreau sa zic: cateodata chiar e misto sa discuti discutii, inclusiv lucruri mai complicate si punand la bataie ce e citit fiecare etc. la fel cu artistii.. de multe ori par pretiosi, fanfaroni, teatrali, dar pot fi si creatvi pe bune, spectaculosi fara sa se fortzeze etc. Cred ca asa cum zici ca te deranjeaza in general lipsa bunului simt, poti spune ca te deranjeaza falsitatea, snobismul, aroganta etc. fara sa fie nevoie sa te iei de clase intregi de oameni, mai ales de cele care reprezinta totusi niste kestii a caror valoare o recunosti si tu.
din experienta de la bienala: se pare ca doar artistii romani sunt pretiosi, teatrali si cu nasul pe sus (nici ei nu sunt toti asa); cica artistii straini sunt majoritatea ok; mai ales cei tineri;
ce sunt aia intelectuali autentici? ce inseamna sa pui la bataie ce ai citit? eu am vazut oameni care fac asa: retin o multime de informatii – cine ce a pictat si in ce an si unde e expus tabloul si din ce curent artistic facea ala parte si ce au zis vreo 3 critici despre s.a.m.d.
dupa aia le regurgiteaza in loc de conversatie 🙂 10x, da’ pot sa ma uit pe net daca vreau; chiar am intalnit oameni care faceau asta (imi aduc aminte de un nene de la coada pt viza din ambasada Germaniei), fara sa fie aroganti, cu ifose sau snobi; dar tot nu mi-au placut 🙂
Pingback: Bloguri culturale? « Gramo’s World