o amintire: se deschide facultatea; decanul spune ca hai sa nu mai fumam, ne-am mutat intr-o cladire noua, nu e aerisire, peretii sunt abia vopsiti etc.
nu conteaza argumentele in cazul asta; conteaza autoritatea decanului, care iti spune “nu mai fumam in cladire si gata” (inca nu aparuse legea cu fumatul interzis in institutii publice, dar nu e important);
se termina ceremonia de deschidere; toata lumea iese pe hol, studentii si o parte din profesori, la gramada, isi aprind tigarile, ca si cand n-ar fi auzit nimic; Gramo e stupefiat – asta e un exemplu paradigmatic pentru ce vreau sa spun;
legea interzice claxonatul – abia poti respira de claxoane in bucuresti; au aparut legi potrivit carora iti iei amenda daca arunci chestii pe jos – aproape toata lumea arunca pe jos; elevilor si studentilor li se spune ca e nashpa sa plagiezi – o mare parte din ei cauta sa copieze eseuri si referate; habar n-am, sunt o multime de situatii in care reactia “maselor largi populare” e asta: “yeah, right, as if I care!…”
asta e memorialul durerii in cur; e vorba, in fond, despre toti oamenii care aud “loud and clear” ca daca fac X si Y sunt penali, dar se fac ca ploua;
ca sa nu mai vorbim despre ipocriti (aia care se plang de chestii pe care le fac, de fapt, si ei);
Gramo nu vrea sa faca morala nimanui; after all, Gramo e far from being ok; dar incearca sa fie ok;
pe bune; serios; nu din vreun moralism / patriotism imbecil, retard or anything else; poate nu e nevoie de nici o justificare pentru asta – sa te straduiesti sa iei lucrurile in serios, sa fii corect s.a.m.d. asta e tot.
technorati tag: capsulaTimpului
Cand unele legi sunt gresite, tara devine ca un fel de mare conspiratie in care oamenii chiar vor sa te ajute sa incalci legea. Intr-un final vine pierderea respectului pentru lege ca atare.
Asta e istoria legiferarii excesive in sistemele gen “market socialism” si demersuri gen reglementare UE.
Legea ca atare nu conteaza. Importante sunt autoritatea emitentului, puterea coercitiva care o sustine, costurile si beneficiile ei, riscurile la care te expui daca o incalci, etc.
Numai ca-n Romania a aparut obiceiul emiterii de legi pe baza de intentii, nu avand in vedere consecinte. E o intentie buna sa avem o lege anti-claxoane, desi nimeni nu o poate aplica la modul serios.
Eu as vrea sa incepem sa gandim legile altfel… de unde si tirada… nu vreau sa le mai vedem moral(ist) sau d.p.d.v. intentii sau alte criterii d-astea nefericite.
nu cred ca a existat in ro un respect pentru lege; si nu e vorba doar despre legi, ci si despre reguli; orice copil invata de mic in germania ca rechts stehe, links gehe; cam toata lumea se poarta apoi asa pe banda rulanta de la metrou;
cineva mi-a povestit urmatoarea intamplare (tot din germania): a trecut pe rosu, fiindca nu venea nici o masina; pe celalalt trotuar o femeie in varsta cu un copil astepta sa se faca verde; cand a ajuns in dreptul ei, femeia i-a spus: “stii, nu e bine ce ai facut, fiindca copilul vede si se invata prost”;
eu in berlin am auzit masini claxonand foarte rar; in total, de mai putin de 5 ori in aproape 5 luni; deci legile pot fi aplicate, regulile pot fi respectate; exista locuri in care nu esti considerat nebun daca incerci sa iti respecti promisiunile si le pretinzi si altora acelasi lucru;
acuma, in fine, nu conteaza daca suntem sau nu de acord ca o anumita regula/lege e ok si merita sa fie respectata; poate sunt prea multe reguli, poate sunt prea putine;
era insa vorba de o anumita atitudine; atitudinea soferului care se suie cu masina pe trotuar cand e aglomeratie pe sosea si te claxoneaza sa te dai la o parte si daca ii spui ca nu e ok sa mearga cu masina pe trotuar se uita la tine si rade;
atitudinea omului care n-are cum sa nu isi dea seama ca face o chestie nashpa, dar continua sa faca chestia respectiva; nu se schimba pentru nimic in lume; nu ii pasa.
Nu sunt de acord. Oamenii sunt rationali (intr-un sens extins) si raspund la stimulentele cu care se confrunta. E foarte importanta modul in care o lege e armonioasa cu realitatea contextului sau nu.
Tu (voi?) spui ca atitutinea e cauza insa eu cred ca e vorba de o consecinta. Cauzele sunt tocmai regulile proaste. Un sistem prost, cu reguli proaste, va duce la consecinte proaste, in mare indiferent de intentiile agentilor in cauza.
Data fiind infrastructura Bucurestiului, sa fortezi culoarea semaforului e reactia eficienta, rationala. Sa nu fortzezi inseamna sa incetinesti net traficul si sa pierzi. In genul asta de esecuri de coordonare, pentru un individ sa faca unilateral ce considera ca “e bine” (orice ar intelege prin asta) poate fi foarte pagubos, si deci in mare ma astept sa nu se intampla.
Re: respect pentru lege in general, in Romania, ai dreptate. Insa cred ca se datoreaza la ce am spus mai sus. Daca legea ar consta numai din interzicerea crimei, furtului, fraudei si cam atat (sa zicem), atunci ar fi mult mai credibila. Insa cum acum reglementarile umplu o biblioteca, scrise parca sa nu le intelegi, putem fi siguri ca suntem cu totii criminali fata de macar cateva dintre ele.
Yep, e mai weird la inceput, si noua ne-a trebuit timp sa ne obisnuim cu Gramo 🙂
N-am spus ca atitudinea e cauza (cauza pentru ce?). Nu stiu daca are vreo importanta cauza. La oameni e mai ciudat. X se apuca de heroina fiindca afla ca i-a murit copilul. Chiar daca se descopera ca n-a murit si i-l aduci si i-l pui in brate, s-ar putea sa ramana un (o) drogaditto (a).
Am auzit pe cineva spunand ca romanii sunt asa cum sunt fiindca in ultimii 300 de ani (pana la comunisti) au trait intr-o societate instabila, cu reglementari si domnitori care s-au tot schimbat.
Oricum, nu conteaza cauza. Poti identifica uneori cauza si sa actionezi asupra ei si sa nu se schimbe nimic 🙂
Cum spuneam, nu era vorba neaparat despre legi. Sunt o multime de legi, scrise intr-un limbaj aproape neinteligibil + birocratie s.a.m.d. si in alte parti. N-am luat la intamplare exemplul Germaniei. 🙂
Si nu cred ca e rational “sa fortezi culoarea semaforului”. Cred ca e rational sa pleci din timp de acasa. 🙂