Stau citeodata si-mi amintesc aceste romante pe care minunatii mei bunici le cintau impreuna cu mama mea, o voce nemaipomenita si un caracter deosebit. Multe dintre ele mi-au ramas gravate in memorie altele cum le aud le regasesc in copilaria mea. Un gest extraordinar l-ai facut prin publicarea pe net al acestui cintec, cintat de regretatul BUNICU’.
Luni am vorbit cu mama, care se afla intr-un spital din Iasi, operata la plamini. Avea o voce stinsa si suferinda. Am incercat s-o incurajez si sa fiu alaturi de ea chiar daca ne despart mii de kilometri. Am incercat sa-i reamintesc de acea persoana puternica ce ne-a dat aripi totdeauna si am incercat sa-i dau o parte din puterea mea pentru a lupta cu boala. Mama nu e batrina, are 61 ani.
Azi am vorbit cu incaodata cu mama, si chiar i-am dat o veste rea: mi s-a furat masini azi noapte! Mi-a spus ca se va ruga la Dumnezeu pentru mine si ca o voi gasi(politia). Am intrebat-o cum se mai simte si ea mi-a raspuns ca mai bine. La un moment dat imi spune: Asculta-ma!
Si incepe sa-mi fredoneze o romanta la telefon….
La sfirsitul conversatiei, pun telefonul pe birou, imi iau o nenorocita de tigara si ies pe balcon sa fumez. Mi-am dat seama ca mama se simte mai bine. O, Doamne! Am avut un back in time in acea lume nevinovata si pura a copilariei. Am auzit cintecele bunicilor mei si pe mama cintind in casa parinteasca.
Bunicu era preot si avea o voce de tenor. Cinta si zidurile casei se cutremurau. Bunicu a fost, este si va ramine idolul vietii mele. El imi spunea deseori: Amintirile reprezinta raiul din care nimeni nu te poate alunga! Il am filmat pe 8 mm si poate am sa gasesc pe cineva sa le converteasca in dvd.
Frumos gest! Nobil!
Pingback: G. Stefanov Sr. - Smaranda « Gramo’s World
Stau citeodata si-mi amintesc aceste romante pe care minunatii mei bunici le cintau impreuna cu mama mea, o voce nemaipomenita si un caracter deosebit. Multe dintre ele mi-au ramas gravate in memorie altele cum le aud le regasesc in copilaria mea. Un gest extraordinar l-ai facut prin publicarea pe net al acestui cintec, cintat de regretatul BUNICU’.
Luni am vorbit cu mama, care se afla intr-un spital din Iasi, operata la plamini. Avea o voce stinsa si suferinda. Am incercat s-o incurajez si sa fiu alaturi de ea chiar daca ne despart mii de kilometri. Am incercat sa-i reamintesc de acea persoana puternica ce ne-a dat aripi totdeauna si am incercat sa-i dau o parte din puterea mea pentru a lupta cu boala. Mama nu e batrina, are 61 ani.
Azi am vorbit cu incaodata cu mama, si chiar i-am dat o veste rea: mi s-a furat masini azi noapte! Mi-a spus ca se va ruga la Dumnezeu pentru mine si ca o voi gasi(politia). Am intrebat-o cum se mai simte si ea mi-a raspuns ca mai bine. La un moment dat imi spune: Asculta-ma!
Si incepe sa-mi fredoneze o romanta la telefon….
La sfirsitul conversatiei, pun telefonul pe birou, imi iau o nenorocita de tigara si ies pe balcon sa fumez. Mi-am dat seama ca mama se simte mai bine. O, Doamne! Am avut un back in time in acea lume nevinovata si pura a copilariei. Am auzit cintecele bunicilor mei si pe mama cintind in casa parinteasca.
Bunicu era preot si avea o voce de tenor. Cinta si zidurile casei se cutremurau. Bunicu a fost, este si va ramine idolul vietii mele. El imi spunea deseori: Amintirile reprezinta raiul din care nimeni nu te poate alunga! Il am filmat pe 8 mm si poate am sa gasesc pe cineva sa le converteasca in dvd.
Frumos gest! Nobil!
Mike, Montreal