Gabi vorbeste despre lumi epistemologic diferite (e drept, inca n-am citit cartea, doar am discutat cu el). Oare nu e o legatura intre ce spune el si discutia despre unitatea metodologica a stiintei? Mai simplu, ceea ce spune el nu revine la a spune ca oamenii nu vor putea avea niciodata o cunoastere unitara despre lume?
Si pe ce se sprijina opinia asta? Sigur, poti observa ca oamenii n-au reusit pana acum sa rezolve problema minte-corp (sau sa unifice discipline de tipul cognitive neurosciences si cognitive psychology). Sau poti observa ca n-au reusit sa faca legatura intre fizica obiectelor macroscopice si fizica particulelor. Si asa mai departe. Dar simpla observatie ca oamenii n-au reusit pana acum sa realizeze un lucru nu e suficienta pentru a sustine ca ei nu vor putea niciodata sa realizeze lucrul respectiv.
Sunt sigur ca Gabi nu se bazeaza doar pe observatiile de felul asta. Ceea ce pare el sa spuna este ca ruptura intre lumi epistemologice se datoreaza utilizarii unor metode de observare diferite.
Si de ce utilizarea unor metode diferite de observare ar duce la o ruptura? Cineva ar putea spune: “in definitiv, indiferent cum am realiza observatiile, lumea reala e una singura. Cunostintele noastre cu privire la ea trebuie sa poata fi puse cap la cap.”
Dar probabil ca Gabi n-ar accepta un asemenea argument. El ar spune ca nu are sens sa vorbim despre “lumea reala” (si probabil ca in contextul asta ar folosi expresia “lumea unicorn”).
Ce inseamna, pana la urma, metode diferite de observare? Nu e vorba de a face apel la simturi diferite (ca in problema lui Molyneaux), ci de altceva. Nu ma pot gandi decat la un exemplu.
Un exemplu foarte la indemana pentru mine e cel din Caietul albastru, cu subiectul care isi priveste creierul intr-o oglinda si isi observa in acelasi timp si starile mentale (da, e exemplul despre care am scris aici). Starile mentale, s-ar putea spune, le observi prin introspectie, in timp ce creierul il poti observa folosindu-ti simturile.
Poti spune, de pilda, ca ai senzatia vizuala a unei pete de culoare rosii (probabil te uiti la ceva de felul asta), dar nu poti spune ca “iti vezi senzatia vizuala”. Descrierea proceselor neurofiziologice care au loc in creier atunci cand vad o pata de culoare rosie e o descriere empirica. Dar daca spun ca vad o pata de culoare rosie, eu nu dau nici o descriere empirica.
Si atunci e imposibil sa pun in legatura cele doua lucruri. Asta e insa felul in care inteleg eu lucrurile. Pentru mine nu e vorba de doua metode diferite de observare. Ruptura nu e la nivel epistemologic, ci la nivelul limbajului.
Dar acum voiam sa inteleg cum vede Gabi lucrurile. El pare sa reduca “a observa” la “a interactiona”, daca nu l-am inteles gresit. In sensul asta, doua observatii diferite ar arata astfel: observarea de catre subiect a propriilor procese neurofiziologice revine la interactiuni neuronale, pur si simplu; iar observarea de catre subiect a propriei minti este un proces mental.
Dar de unde stiu, despre cele doua, ca se petrec in lumi epistemologic diferite? Nu cumva am presupus asta? S-ar putea ca eu sa nu fi inteles prea bine ce vrea sa spuna Gabi, dar aici pare sa fie o problema.
Sigur, problema ma priveste si pe mine, fiindca se poate spune: “De unde stii ca atunci cand sunt descrise procese neurofiziologice si atunci cand se vorbeste despre stari mentale se joaca jocuri de limbaj diferite? Si de ce crezi ca aceste jocuri de limbaj nu ar putea fi integrate intr-un nou joc de limbaj?”