persoane etc. (mesaj intarziat)

[Gheorghe Stefanov <stefanov@fil.unibuc.ro>]

scrisesem vineri un mesaj in care raspundeam la mai multe
lucruri si incercam sa explic unele chestii; din greseala
i l-am trimis lui silviu si nu pe lista (s-a mai intamplat
si altora, nu mai explic; in plus, nici nu l-am mai pastrat);
l-am rugat pe silviu sa mi-l trimita inapoi ca sa-l 
postez pe lista, doar ca intre timp silviu a plecat in 
italia (pana la urma am aflat si eu, in ciuda faptului ca 
nimeni nu vorbeste cu mine etc. :-) incerc sa-l rescriu 
(pe mesaj);

in primul rand, spuneam, ca raspuns la ultimul mesaj al 
lui silviu, ca tot ce mi s-a parut important acolo revenea
la asta: eu incerc sa disting intre 'a discuta teoretic/filosofic/
rational/cu argumente' si 'a te lamuri/a vorbi ca oamenii
(despre asta era vorba si in ultimul mesaj in care-i raspundeam
irinei)'; in ultimele exemple cu fatzarnicia despre 
asta era vorba; silviu, in schimb, o sa spuna si despre 
lamuriri, si despre povestioarele care incep cu 'pune-te 
in locul meu...' ca sunt tot argumente; pe scurt, asa 
putem sa labartzam la nesfarsit conceptele de 'rationalitate', 
'argument' s.a.m.d. si sa nu renuntam niciodata la pretentia 
ca noi suntem 100% rationali; 

apoi, legat de toate astea, o sa recunosc ca nu am reusit
inca sa trasez prea clar distinctia de care vorbesc; nu pretind
ca e interpretarea distinctiei dintre 'a spune' si 'a arata'; 
mai degraba as spune ca e succesoarea acelei distinctii; 
nu am reusit sa fac lucrurile clare si din cauza asta, 
pen'ca am scris primul mesaj (si da, ma gandesc la o a doua
varianta, de aia am pus '1' in paranteze la coada) din 
seria asta cu persoanele si la fel si mesajul din HOTHS
pe un ton 'teoretic/filosofic' (analiza conceptuala, exemple, 
contraexemple, argumente de un fel sau altul etc.), desi 
dupa aceea am spus ca nu vreau sa discut asa... o sa rectific 
asta;

in ultimul rand, lasasem in suspensie raspunsul la 
'a oscila intre (1) si (2)'; sa spunem ca-mi amintesc
foarte clar o intamplare - in plus, imi amintesc ca si 
tu erai de fata la intamplarea respectiva; asa ca iti 
spun: "stii si tu ca porcul i-a mancat copilului 
maruntaiele"; ar fi ca in (2) - sunt perfect sigur de
ceva, nu e nimic de discutat teoretic, sunt sigur ca si tu
esti sigur(a) etc.; iar daca tu imi spui: "nu stiu, 
habar n-am, de unde ai scos asta?" o sa fie mai mult
ca in (1) - sunt in continuare perfect sigur ca
asa a fost, dar nu mai sunt sigur de tine: poate nu 
ai fost de fata, poate ai fost dar nu-ti mai amintesti
(desi e ciudat sa nu-ti amintesti o asemenea intamplare), 
poate nu vrei sa mai aducem vorba despre ce i s-a 
intamplat fiului tau, poate nu ma crezi pe cuvant etc.
asta e o situatie in care eu o sa oscilez intre (1) si 
(2); si e ok sa fie asa; nu e nimic problematic in toata
povestea asta; 

g.s.