Sa presupunem ca se descopera ca atunci cand realizam doua acte de vorbire diferite, dar cu acelasi continut locutionar, avem activitate neuronala in exact aceeasi zona din creier. Ne-ar arata asta ca actele respective sunt apropiate, sau cel putin inrudite?
Si de ce conteaza atat cum anume invatam efectiv sa vorbim? In ce fel ne poate ajuta o teorie a invatarii limbajului sa intelegem mai bine cum functioneaza acesta? (vezi private language argument, de pilda)
Cineva ar putea sa priveasca limbajul dintr-un punct de vedere sociologic – sa se uite la rolurile pe care le joaca diferite activitati lingvistice, de diferite tipuri, in reglemantarea relatiilor (sau, in genere, a interactiunilor) dintre membrii unei comunitati lingvistice. Dar cum ii poate folosi o astfel de observatie logicianului care discuta, de pilda, despre distinctia dintre adjective predicative si adjective non-predicative?